dsorin | Hipnoza | , ,

Institutul Curie din Paris a folosit hipnoza pentru a bloca durerea în 150 intervenţii chirurgicale de cancer.

La cea mai mare conferință din acest an privind anestezia, un subiect nou a fost pus în discuție: nefolosirea anesteziei generale.

În loc să îi pună pe pacienții chirurgicali într-o stare de inconștiență, folosind anestezia, medicii de la Institutul Curie din Paris au folosit în mod regulat hipnoza pentru a-i ajuta pe pacienți să reziste durerii intervențiilor chirurgicale în timp ce aceștia se aflau în stare conștientă.

La Congresul European de Anesteziologie de anul acesta – Euroanaestezia, ce a avut loc la Copenhaga, Danemarca la începutul lunii iunie, o echipă de cercetători a prezentat o evaluare a 150 de intervenții chirurgicale efectuate între 2011 și 2017 pe pacienți cu cancer care s-au bazat pe hipnoză.

În 99% din cazuri, au descoperit că metoda funcționează foarte bine. Doi pacienți au experimentat disconfort la începutul intervenției chirurgicale, dar medicii au reușit să îi pună sub anestezie generală în mai puțin de trei minute.

Hipnoza nu a fost singura tehnică folosită de medici în gestionarea durerii. Aceștia au folosit o tehnică numită “hipnosedare”, care combină hipnoza cu medicamentele (medicamente anti-greață, un opioid numit remifentanil și alte analgezice) și care ajută la sedarea pacienților și menținerea acestora într-o stare de relaxare în timp ce sunt conștienți. În același timp a fost folosită și  anestezia locală pentru prevenirea durerii.

Aproximativ 90% din intervențiile chirurgicale au fost pentru cancerul de sân (multe au fost mastectomii), în timp ce restul de 10% au inclus intervenții chirurgicale ginecologice, colonoscopii și intervenții chirurgicale estetice. În medie, aceste intervenții chirurgicale au durat aproximativ 60 de minute, timp în care pacienții s-au aflat în hipnosedare.

Aurore Marcou, medic anestezist la Institutul Curie și autor principal al studiului, explică faptul că testele imagistice de rezonanță magnetică (RMN) arată că hipnoza afectează partea cerebrală a creierului. “Starea fiziologică este asociată cu o receptivitate sporită la sugestii și capacitatea de a modifica percepțiile senzoriale„ Medicii pot folosi în mod eficient hipnoza pentru a determina pacienții să se disocieze de răspunsul sistemului nervos la starea de rău. Inducerea  stării de analgezie (incapacitatea de a simţi durerea crește pragul durerii și scade intensitatea durerii subiective, precum și a neplăcerii provocate de durere”.

Studii științifice anterioare au demonstrat că hipnosedarea nu funcționează în 1%-2% din cazuri, o cifră confirmată și de studiul efectuat de Dr. Aurore Marcou.

Rata mare de succes a hipnosedării în studiile clinice sugerează că menținerea conștienței sub hipnoză este o alternativă viabilă la anestezia generală pentru majoritatea oamenilor. Pacienții pentru care a fost utilizată hipnosedarea au o perioadă de recuperare mai mică decât cei pentru care s-a folosit anestezia generală. De asemenea, s-au evitat efectele secundare ale anesteziei “inclusiv dureri la nivelul gâtului, greață, vărsături, oboseală, tulburări cognitive”, notează Marcou. Astfel, hipnosedarea devine deosebit de interesantă pentru pacienții vârstnici sau pentru cei cu afecțiuni cardiace sau respiratorii severe, care pot suferi efecte secundare deosebit de grave.

Hipnosedarea nu este o tehnică rar întâlnită, Spitalul Universitar din Liège, Belgia a raportat peste 12.000 cazuri în care au folosit hipnoza în tratarea durerii, începând cu anul 1992, dar având în vedere faptul că cei care practică hipnosedarea, trebuie să fie experți atât în domeniul anesteziei cât și în domeniul hipnozei, hipnosedarea este încă destul de rar folosită.

Sunt încă destul de mulți oameni care aleg riscurile provocate de efectele secundare ale anesteziei în detrimentul rămânerii în starea de conștiență în timpul intervențiilor chirurgicale, însă, pentru cei suficient de curajoși, hipnosedarea este mult mai sigură.


0