dsorin | PositiveMindset | , , ,

Un studiu realizat de Sara Lazar, neurolog la Mass General și Harvard Medical School a constatat în urma unui studiu în care participanții au avut în medie aproximativ 27 de minute de meditație pe zi, că oamenii cu vârsta de 50 de ani aveau aceeași cantitate de materie cenușie în partea creierului legată de luarea deciziilor și de memorie de lucru (cortexul frontal) ca persoanele de 25 de ani. De asemenea, alte studii sugerează că se pot observa schimbări pozitive semnificative meditând doar 15 minute pe zi.

Sara Lazar a continuat de atunci să studieze efectele meditației asupra compasiunii, descoperind că mindfulness-ul i-a ajutat pe oameni să își depășească traumele. Aceasta a început să studieze întâmplător meditația. Fiind rănită la Maratonul din Boston, fizioterapeutul a sfătuit-o să facă stretching și așa a început să practice yoga.

Deși profesorul de yoga îi vorbea despre beneficiile acestei practici cum ar fi faptul că îi va crește nivelul de compasiune și îi va deschide sufletul, Lazar trata destul de superficial subiectul. Dar cu timpul, a observat că este mai calmă, că face față situațiilor dificile mai ușor și putea să vadă lucrurile și din alte perspective.

Ulterior, a început să studieze lucrări științifice despre meditația de tip mindfulness și a descoperit că reduce nivelul de stres, despresie și anxietate, luptă cu durerea și cu insomniile și crește calitatea vieții. Așa că  a început să facă cercetări în domeniul neuroștiinței.

În prima sa cercetare, s-a concentrat pe practicanții de meditație de șapte până la nouă ani versus cei care nu practicau. Acest studiu a constatat că persoanele care practicau de mult timp meditația prezentau un nivel mai ridicat de materie cenușie  în mai multe zone ale creierului, inclusiv cortexul auditiv și senzorial, precum și în lobul insular și regiunile senzoriale.

Pe de altă parte, neurologii au descoperit, de asemenea, că cei care meditau aveau mai multă materie cenușie și într-o altă zonă a creierului, legată de luarea deciziilor și de memoria, respectiv cortexul frontal.

În timp ce cortexele oamenilor se micșorează odată cu îmbătrânirea, persoanele în vârstă de 50 de ani din studiu care meditau aveau același nivel de materie cenușie ca și cei de 25 de ani.

Pentru că Lazar și echipa sa luau în considerare posibilitatea ca rezultatele cercetării să fi fost influențate de faptul că persoanele care meditau de mult timp aveau mai multă materie cenușie cu care să înceapă, aceștia au efectuat un al doilea studiu în care au făcut comparație între persoanele care practicau de două luni meditația. 

De necrezut!

Dupa doar opt săptămâni în care participanții au practicat meditația, creierul oamenilor era schimbat într-un sens pozitiv. S-a observat o îngroșare în mai multe regiuni ale creierului, inclusiv în hipocampusul stâng (legat de învățare, memorie și reglarea emoțiilor), TPJ (legat de empatie și abilitatea de a vizualiza lucrurile din mai multe perspective), și partea trunchiului cerebral (unde sunt dezvoltați neurotransmițătorii reglatori).

De asemenea, creierul persoanelor care începuseră să practice meditația prezentau amigdal, regiune a creierului asociată cu frica, anxietatea și agresivitatea, micșorată. Aceasta a redus nivelul de stres al persoanelor respective.

Legat de timpul pe care trebuie să îl aloci meditației, conform studiului, este de 40 de minute pe zi, dar media a ajuns la 27 de minute pe zi. Cum este menționat și mai sus, alte studii sugerează că se pot observa schimbări pozitive semnificative meditând doar 15 până la 20 de minute pe zi.

Lazar a trecut de atunci la un alt nivel, începând să studieze efectele meditației asupra compasiunii și îmbunătățirii stării mentale ale persoanelor traumatizate în copilărie. Aceste cercetări au testat compasiunea, grija de sine și cogniția morală a participanților, toate descoperind că, într-o oarecare măsură, meditația de tip mindfulness le-a îmbunătățit comportamentul și starea de spirit.

În ceea ce privește practica de meditație a lui Lazar, ea spune că este variază destul de mult, în unele 40 de minute, iar în altele cinci minute. Are și zile în care nu face deloc. Este ca exercițiul fizic. “Să faci sport de trei ori pe săptămână este minunat, dar dacă poți face câte puțin în fiecare zi, este și mai bine.”

Sursa: Articol Business Insider de Melanie Curtin, Inc