dsorin | Doctor Sorin | , ,

Respiraţia este strâns legată de funcţia şi comportamentul creierului.

Oamenii de ştiinţă din domeniul medicinei de la Universitatea Northwestern au descoperit faptul că ritmul respiraţiei creează activitate electrică în creier, cee ace sporeşte raţionamentele emoţionale şi memoria. Aceste efecte depind de modul de care inspirăm-expirăm şi dacă respirăm pe nas sau pe gură.

În cadrul studiului, s-a putut observa apariţia mai rapidă a unei expresii temătoare în momentul în care inspirau, faţă de momentul în care expirau. De asemenea, persoanele aveau mai multe şanse să îşi amintească un obiect pe care l-au observat în momentul în care au inspirat, faţă de momentul în care au expirat. Acest efect dispărea daca respiraţia se făcea pe gură.

Una dintre principalele constatări ale studiului este că există o diferenţă majoră în activitatea cerebrală a amigdale şi hipocampusului în timpul inspirării, în comparaţie cu expiraţia. Când inspirăm, s-a descoperit că sunt stimulaţi neuronii din cortexul olfactiv, amigdala și hipocampusul, toate de-a lungul sistemului limbic.” a spus Christina Zelano, professor asistent de neurologie la Universitatea de Medicină Feinberg din Northwestern.

Oamenii de ştiinţă au descoperit aceste diferenţe în ceea ce priveşte activitatea cerebrală, studiind 7 pacienţi cu epilepsie care erau programaţi pentru operaţie pe creier. Cu o săptămână înainte de operaţie, un chirurg a implantat electrozi în creierul pacienţilor pentru a identifica originea crizelor lor. Acest lucru a permis oameniilor de ştiinţă să obţină date electrofiziologice direct din creier. Semnalele electrice înregistrate au arătat că activitatea creierului a fluctuat o data cu respiraţia. Activitatea se desfăşoară în zonele cerebrale unde sunt procesate emoţiile, memoria şi mirosul.

Această descoperire i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să se întrebe dacă funcţiile cognitive asociate acestor zone cerebrale ar putea fi afectate de respiraţie.

Amigdala este strâns legată de procesele emoţionale, în special sentimentul de teamă. Astfel, oamenii de ştiinţă au cerut la aproximativ 60 de subiecţi să ia decizii rapide cu privire la imagini cu feţe care afişau diferite expresii (de teamă sau surprindere), iar ei trebuiau să indice, cât de repede puteau, ce emoţie exprimă fiecare faţă, în timp ce li se înregistra respiraţia.

În timpul inspiraţiei, subiecţii au recunoscut feţe ca fiind mai temători mai rapid decât atunci când le vedeau în timpul expiraţiei. Acest lucru nu s-a aplicat şi pentru feţele care exprimau surprinderea. Aceste efecte s-au diminuat atunci când subiecţii au îndeplinit aceeaşi sarcină în timp ce respirau pe gură. Astfel, efectul a fost specific stimulilor temători numai în timpul respiraţiei nazale.

Într-un experiment menit să evalueze funcţia de memorie – legată de hipocampus – aceleaşi imagini cu obiecte le-au fost prezentate pe un ecran de computer şi li s-a spus să le memoreze. Apoi, li s-a cerut să-şi amintească acele obiecte. Cercetătorii au descoperit că amintirea a fost mai bună dacă imaginile au fost observate în timpul inspirării.

Concluziile sugerează că respirarea rapidă poate oferi un avantaj atunci când cineva se află într-o situaţie periculoasă, tensionată.

“Dacă vă aflaţi într-o situaţie de panică, ritmul respiraţiei devine mai rapid, având un impact pozitiv asupra creierului şi ar putea duce la timpi de răspuns mai rapizi la stimulii externi periculoşi.”

 


0