O nouă terapie anti-cancer: Stimularea cerebrală ar putea încetini dezvoltarea tumorilor

dsorin | Silva Ultramind | , , , , , ,

Vești bune de pe frontul luptei împotriva cancerului!

Cercetările recente publicate în revista științifică Nature Communications sugerează că starea psihică a unei persoane ar putea contribui la stoparea progresiei cancerului. Deocamdată, experimentele s-au făcut doar pe șoareci, însă au revelat mecanismul fiziologic al modului în care circuitul neuronal al recompensei poate încetini creșterea tumorilor.

Fie că savurezi o prăjitură, fie că petreci câteva ore împreună cu o persoană dragă, creierul tău reacționează la acești stimuli în același fel: transmite corpului o cantitate sporită de substanțe chimice prin care îi transmite că „e bine ce faci acum, fă-o din nou”.

Oamenii de știință au aflat însă că acest circuit al plăcerii este capabil de mai mult. Folosind instrumente de laborator pentru a activa circuitul de recompensă la șoareci, ei au descoperit că semnalele chimice transmise de acesta ajung în sistemul imunitar și dezactivează un grup de celule din măduva osoasă responsabile cu creșterea tumorilor.

 

Creierul poate „vorbi” cu sistemul imunitar

Există o mulțime de studii care măsoară impactul stresului și al sentimentelor negative asupra sănătății, însă ultimele cercetări privesc dintr-o nouă perspectivă influența creierului asupra sistemului imunitar.

Se cunoaște de mult timp faptul că creierul poate „vorbi” cu sistemul imunitar. Unul dintre cele mai convingătoare exemple este efectul placebo. Oamenii au aflat de multe secole că, uneori, pastilele de zahăr pot funcționa la fel de bine ca medicamentele. Încă nu s-a reușit nici până în ziua de astăzi să se înțeleagă mecanismul biologic din spatele acestui fenomen misterios.

În urmă cu un deceniu, niște experimente legate de imagistica cerebrală au dezvăluit câteva indicii. Se pare că circuitul recompensei activat de mâncare, sex și interacțiuni sociale (precum și de jocuri de noroc și de drogurile care provoacă dependență) este activat și la oamenii care răspund la placebo. Încercând să descopere soluția puzzle-ului, cercetătorii din Israel au transformat dilema minte-corp într-o problemă fiziologică mai ușor de măsurat:

Poate activarea circuitului recompensei să aibă vreun efect asupra sistemului imunitar?

Pare corect să presupunem că gândurile și emoțiile pozitive pot schimba activitatea neuronilor din creier, iar activitatea creierului poate fi manipulată.

Cercetările anterioare făcute pe șoareci folosind o tehnologie relativ nouă (care utilizează receptori proiectați în așa fel încât să poată fi activați doar de anumite medicamente) au arătat că neuronii circuitului de recompensă pot fi manipulați pentru a genera un răspuns de apărare imunitară. Concret, celulele manipulate au eliminat agenții patogeni mult mai eficient decât cele din șoarecii asupra cărora nu s-a intervenit în vreun fel.

 

 Somnul întrerupt poate accelera creșterea tumorilor

În 2014, rezultatele unui studiu au arătat o creștere accelerată a tumorilor din șoarecii care nu au beneficiat de un somn neîntrerupt.

Practic, acesta a fost punctul de plecare pentru cercetările referitoare la încetinirea dezvoltării cancerului. Dacă somnul prost declanșează activitatea cerebrală responsabilă de creșterea tumorilor, atunci pare rezonabilă ipoteza că activarea circuitului recompensei ar putea produce efectul contrar – modificări cerebrale care încetinesc progresul cancerului.

Și se pare că ipoteza este valabilă.  După două săptămâni de stimulare zilnică a circuitului recompensei la șoareci în care au fost implantate celule canceroase, cercetătorii au constatat că tumorile erau mai mici cu până la 40-50% decât cele ale șoarecilor al căror creier nu a fost stimulat.

Practic, semnalele chimice eliberate de creier în urma stimulării circuitului recompensei dezactivează celulele care implicate în creșterea tumorilor. Odată aceste celule dezactivate, intră în acțiune răspunsul imunitar împotriva tumorilor.

 

Se lucrează la o terapie adjuvantă împotriva cancerului

A fost confirmat deja faptul că sprijinul social prin terapie săptămânală de grup a prelungit supraviețuirea la femeile cu cancer mamar metastatic. Având în vedere că circuitul recompensei este considerat a fi activat de gândirea pozitivă în efectul placebo, noul studiu sugerează o explicație potențială pentru a arăta cum suportul social și câștigarea unei noi perspective asupra vieții în contextul unui diagnostic precum cancerul pot influența pozitiv supraviețuirea pacienților.

Totuși, asta nu înseamnă că pacienții diagnosticați cu cancer ar trebui să înlocuiască total medicația cu gândirea pozitivă.

Este posibil ca în viitorul apropiat pacienții cu cancer să beneficieze de terapia stimulării cerebrale, iar tratamentele clasice, precum chimioterapia, să fie administrate în cantități mai mici.

 

0