Gestionarea emoțiilor cu ajutorul meditației

dsorin | PositiveMindset | , ,

O mare parte din stresul pe care îl experimentăm este amplificat de emoțiile noastre dureroase – de sentimentele pe care nu le-am experimentat. Aceste emoții neplăcute pot fi greu de înfruntat, astfel încât nu este surprinzător că încercăm să le evităm. Multe dintre constrângerile și obiceiurile noastre sunt determinatede încercările noastre de a nu simți. Ne menținem ocupați, muncim mai mult sau mâncăm mai mult.

>Atunci când facem acest lucru, avem tendința să ne prindem în detalii mici și pierdem plăcerile simple și calmante ale vieții.

Ar putea părea logic să încercăm să evităm durerea și disconfortul vieții, dar, nereușind să acceptăm și să experimentăm aceste emoții, ne ținem captivi într-un ciclu nesfârșit de stres.

Încercăm să analizăm foarte mult, fără să ne dăm seama că gândurile noastre ne pot amplifica suferința.

Gândiți-vă la diferitele calități ale gândurilor și sentimentelor. Creierul înregistrează gânduri și idei prin impulsuri electrice. Este ca un computer, procesând multe lucruri simultan și foarte rapid. Observați cum puteți sări de la un gând la altul instantaneu. Gândiți-vă la un elefant roz, la numele vostru, la ce vreme e afară. Vedeți cât de ușor este să vă mutați dintr-un gând în altul. Atât de ușor încât de multe ori nici măcar nu observăm că facem acest lucru.

Acum, te simți răutăcios, te simți îngrozit, te simți emoționat, te îndrăgostești nebunește. Probabil că această trecere pare imposibilă. Spre deosebire de gânduri, emoțiile nu pot apărea din senin. Putem să ne gândim rapid la ele, fără să le simțim – dar emoțiile însele necesită producerea și distribuirea de cocktailuri hormonale în cadrul organismului.

 

Adevărat, emoțiile noastre pot părea să apară din senin.

Putem fi calmi o clipă și ne putem înfuria în continuare, iar o izbucnire emoțională nu poate dura decât o clipă. Sentimentele și tensiunile asociate nu se estompează destul de repede. Acestea pot persista timp de minute, ore, zile sau mai mult. Pentru a face față în mod adecvat emoțiilor, este nevoie de timp. În primul rând, doar să înțelegi aceste sentimente – să le experimentezi în mod conștient. Și apoi să le integrăm în viața noastră. Meditația poate ajuta.

Deoarece procesarea emoțiilor necesită timp, în timp ce procesarea gândurilor este instantanee, poate părea mai eficient să depindem de creierul nostru pentru a ne rezolva dificultățile. Din păcate, acest lucru nu funcționează. Dacă nu avem nici o ieșire, nici timp pentru a experimenta și procesa emoțiile noastre, atunci sentimentele noastre sunt împinse deoparte, reprimate.

În timpul meditației, dorința ta e să rămâi relaxat. Cu toate acestea, este inevitabil ca, pe măsură ce lăsați să se producă mici tensiuni în corp, să vă amintiți ce v-a făcut să reactionați în primul rând. Orice gânduri, senzații și emoții pe care le-ați avut și au produs o tensiune este posibil să iasă la iveală și să le puteți trata.

Meditația este de fapt un ciclu continuu între tensiune și relaxare. Cele mai sănătoase forme de meditație recunosc acest ritm. Ideea nu este de a bloca disconfortul și distracțiile, ci de a muta fluxul natural de gânduri și emoții. Vă permiteți corpului și minții voastre să găsească un echilibru – punctul de echilibru între odihnă și emoție, indiferență și alarmare.

Când apar emoții în timpul meditației, invitați-le în conștiința ta.

Cum să-ți reglezi emoțiile fără să le suprimi

dsorin | Doctor Sorin | , , ,

Inteligența emoțională este un factor-cheie al sănătății mintale. Aceasta se referă la capacitatea noastră de a fi conștienți, de a reglementa, de a exprima emoțiile noastre și de a înțelege, de a reacționa cu grijă la emoțiile altora. Reglarea emoțiilor, în special a celor puternice, dificile, se rezolvă cu grijă și practică. Inteligența emoțională nu este ceva ce toată lumea are în mod natural, dar este o caracteristică ce poate fi învățată și dezvoltată cu strategii bazate pe cercetare, dintre care multe includ un element de mindfulness.

 

Dar o atenționare: Nu toate strategiile emoționale de reglare sunt create în mod egal.

Suprimarea emoțiilor, de exemplu, constă în “inhibarea semnalelor exterioare ale sentimentelor tale interioare”. Profesioniștii care lucrează în condiții de stres ridicat (doctori, polițiști, militari) sunt adesea învățați că suprimarea emoțională este o strategie eficientă de reglare emoțională, în ciuda cercetărilor abundente care sugerează contrariul. Studiile au arătat că suprimarea emoțiilor pune în pericol sănătatea și bunăstarea voastră, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic.Suprimarea emoțională ar putea diminua expresii exterioare ale emoției, dar nu și experiența emoțională interioară. Cu alte cuvinte, suprimarea nu face ca emoția să se îndepărteze, ci doar să rămână în interiorul vostru, provocând mai multă durere.

 

Cum să reglați, nu să suprimați emoțiile voastre

În ceea ce privește reglarea emoțiilor dificile, există două moduri în care majoritatea oamenilor reacționează: ei le lasă să iasă la suprafață sau le suprimă. Dacă veți acționa cu o emoție puternică precum furia, veți crea probabil consecințe nedorite în relațiile voastre și munca voastră. Efectul de undă exteriorizării provoacă de obicei mai multă furie în jurul vostru, ceea ce duce la mai mare dificultate. Consecințele suprimării acestor emoții puternice pot fi și mai periculoase.

Ceea ce mulți oameni nu știu este că există o altă modalitate de a ne regla emoțiile: Simțiți-vă emoțiile în timp real.

Pe de o parte, emoțiile sunt ca undele energetice, care variază ca formă și intensitate, la fel ca undele oceanice. Natura lor trebuie să apară și să treacă destul de repede, ca toate fenomenele naturale. Dacă încercați să întrerupeți acest proces, acționând sau suprimând, se pot întâmpla mai multe lucruri.

În mod tragic (și ironic), eforturile de „a exprima emoțiile tale” au adesea drept rezultat „creșterea chibzuinței și perseverenței”. Cu alte cuvinte, veți continua să vă gândiți la acele emoții pe care încercați să le evitați. Suprimarea este ținută în organism și creează o serie de efecte, inclusiv anxietate, depresie, boli provocate de stres.

 

Cum te ajută mindfulness-ul să simți emoțiile în timp real

Cercetarea în domeniul reglării emoționale sugerează că mindfulness-ul poate fi util, aceasta fiind făcută pe doctori, polițiști și militari.

În fiecare cadru, acești profesioniști cu înaltă calificare sunt instruiți în mod explicit fie să își suprime, să refuze sau să își compartimenteze emoțiile provocatoare pentru a funcționa eficient în locuri de muncă cu nivel de stres înalt — locuri de muncă care implică o expunere semnificativă la tipurile de suferință care pot declanșa emoții puternice. De fapt, participanții au raportat adesea cu mândrie capacitatea lor de a „opri” complet sentimentele lor fie la locul de muncă, fie acasă.

 

În același timp, aceste profesii raportează unele dintre cele mai mari cazuri de sinucidere și abuz de substanțe.

Deși corelația nu implică legătura de cauzalitate, este interesant de observat că aceste tipologii specifice, ale căror locuri de muncă implică o expunere acută la emoții dificile și care au fost în general învățați să facă față emoțiilor prin suprimarea lor, demonstrează astfel de grade de stres clinic atât de ridicat.

Am întâlnit o mulțime de scepticism și rezistență când am sugerat acestor profesioniști foarte instruiți că „își simt emoțiile în timp real”. Nu există nici o modalitate de a-i convinge, în afară de a-i invita să testeze în “laboratorul” propriei lor vieți. În principiu, rapoarte de la Green Berets, au arătat că polițiștii și doctorii au avut un somn mai bun, o mai mare satisfacție profesională, legături mai strânse cu colegii, reducerea durerilor de cap și, cel mai surprinzător pentru aceștia, îmbunătățirea performanței la locul de muncă.

MBEB combină metodele de instruire testate și adevărate în mindfulness cu programul Mindfulness-Based Stress Reduction (MBSR), cu un accent deosebit pe emoții, aducând cele mai recente teorii ale emoțiilor, precum și practicile care nu fac parte în mod normal din MBSR (iertare, compasiune, amabilitate). Emoțiile provocatoare, precum mânia și teama, sunt explorate atât în mod cognitiv, cât și visceral, creând o toleranță crescută pentru — și reducerea interferențelor cu — fluxul normal al acestor fenomene în continuă schimbare.

Ritmul respiraţiei afectează memoria şi teama

dsorin | Doctor Sorin | , ,

Respiraţia este strâns legată de funcţia şi comportamentul creierului.

Oamenii de ştiinţă din domeniul medicinei de la Universitatea Northwestern au descoperit faptul că ritmul respiraţiei creează activitate electrică în creier, cee ace sporeşte raţionamentele emoţionale şi memoria. Aceste efecte depind de modul de care inspirăm-expirăm şi dacă respirăm pe nas sau pe gură.

În cadrul studiului, s-a putut observa apariţia mai rapidă a unei expresii temătoare în momentul în care inspirau, faţă de momentul în care expirau. De asemenea, persoanele aveau mai multe şanse să îşi amintească un obiect pe care l-au observat în momentul în care au inspirat, faţă de momentul în care au expirat. Acest efect dispărea daca respiraţia se făcea pe gură.

“Una dintre principalele constatări ale studiului este că există o diferenţă majoră în activitatea cerebrală a amigdale şi hipocampusului în timpul inspirării, în comparaţie cu expiraţia. Când inspirăm, s-a descoperit că sunt stimulaţi neuronii din cortexul olfactiv, amigdala și hipocampusul, toate de-a lungul sistemului limbic.” a spus Christina Zelano, professor asistent de neurologie la Universitatea de Medicină Feinberg din Northwestern.

Oamenii de ştiinţă au descoperit aceste diferenţe în ceea ce priveşte activitatea cerebrală, studiind 7 pacienţi cu epilepsie care erau programaţi pentru operaţie pe creier. Cu o săptămână înainte de operaţie, un chirurg a implantat electrozi în creierul pacienţilor pentru a identifica originea crizelor lor. Acest lucru a permis oameniilor de ştiinţă să obţină date electrofiziologice direct din creier. Semnalele electrice înregistrate au arătat că activitatea creierului a fluctuat o data cu respiraţia. Activitatea se desfăşoară în zonele cerebrale unde sunt procesate emoţiile, memoria şi mirosul.

 

Această descoperire i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să se întrebe dacă funcţiile cognitive asociate acestor zone cerebrale ar putea fi afectate de respiraţie.

Amigdala este strâns legată de procesele emoţionale, în special sentimentul de teamă. Astfel, oamenii de ştiinţă au cerut la aproximativ 60 de subiecţi să ia decizii rapide cu privire la imagini cu feţe care afişau diferite expresii (de teamă sau surprindere), iar ei trebuiau să indice, cât de repede puteau, ce emoţie exprimă fiecare faţă, în timp ce li se înregistra respiraţia.

În timpul inspiraţiei, subiecţii au recunoscut feţe ca fiind mai temători mai rapid decât atunci când le vedeau în timpul expiraţiei. Acest lucru nu s-a aplicat şi pentru feţele care exprimau surprinderea. Aceste efecte s-au diminuat atunci când subiecţii au îndeplinit aceeaşi sarcină în timp ce respirau pe gură. Astfel, efectul a fost specific stimulilor temători numai în timpul respiraţiei nazale.

Într-un experiment menit să evalueze funcţia de memorie – legată de hipocampus – aceleaşi imagini cu obiecte le-au fost prezentate pe un ecran de computer şi li s-a spus să le memoreze. Apoi, li s-a cerut să-şi amintească acele obiecte. Cercetătorii au descoperit că amintirea a fost mai bună dacă imaginile au fost observate în timpul inspirării.

Concluziile sugerează că respirarea rapidă poate oferi un avantaj atunci când cineva se află într-o situaţie periculoasă, tensionată.

“Dacă vă aflaţi într-o situaţie de panică, ritmul respiraţiei devine mai rapid, având un impact pozitiv asupra creierului şi ar putea duce la timpi de răspuns mai rapizi la stimulii externi periculoşi.”