dsorin | Silva Ultramind | , , , , ,

Ai dureri de cap? Nu poți să dormi? Te-ai îngrășat? Ai indigestie?

Sansele ca vreunul dintre simptomele enumerate să-ți fi dat de furcă în ultimii ani sunt foarte mari. Dacă ai consultat un medic iar problemele tale încă nu și-au găsit o rezolvare, e posibil să fi primit un diagnostic greșit. Asta nu pentru că suferi de vreo maladie extrem de rară, ci din contră, pentru că motivul din spatele suferinței tale este unul extrem de comun și ușor de trecut cu vederea.

Stresul.

Toată lumea vorbește despre stres în societatea modernă. Aproape că nici nu-i mai percepem impactul real asupra noastră. De obicei punem pe seama lui oboseala sau lipsa de concentrare, însă stresul care-ți afectează psihicul o perioadă îndelungată are efecte negative asupra sănătății și calității vieții tale. Stresul prelungit poate slăbi sistemul imunitar al organismului și poate produce simptome echivalente cu efectele hipertensiunii arteriale.  Stresul nu trebuie ignorat, ci înțeles. Pentru a-l putea gestiona corect, trebuie să înțelegi mecanismele prin care stresul îți afectează organismul.

 

De ce este periculos stresul?

În mod normal, atunci când creierul percepe o amenințare, transmite corpului semnalele necesare pentru a-l pregăti să răspundă la situația critică. Sistemul nervos este activat, iar glandele renale eliberează în sânge adrenalină și cortizol.  Ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și metabolismul sunt astfel accelerate și ești pregătit să acționezi. Când amenințarea dispare, corpul se întoarce la starea relaxată.

Dezechilibrul intervine însă atunci când, dintr-un motiv sau altul, nu reușești să elimini emoțiile negative generate de situația critică și rămâi într-o stare de încordare care, în timp, îți poate afecat sănătatea.

 

Simptome ale stresului prelungit

  1. Tensiune arterială: Stresul poate crește tensiunea arterială prin constricția temporară a vaselor de sânge și accelerarea ritmului cardiac. În timp, lucrul acesta îți poate afecta sănătatea.
  2. Pofte alimentare: Când ești stresat, ți-e mult mai greu să reziști poftei de dulciuri sau mâncăruri grase. Asociezi consumul acestora cu plăcerea și încerci să-ți satisfaci nevoile emoționale mâncând. 
  3. Creșterea în greutate: Cercetările au arătat că, atunci când stresul și nivelul de cortizol sunt ridicate, organismul încurajează de fapt depozitarea grăsimilor, în special în zona abdomenului inferior. Grăsimea de burtă (grăsimea viscerală), crește rezistența organismului la insulină, ceea ce înseamnă că glucoza începe să se acumuleze în sânge.
  4. Boli de inimă: S-a descoperit că boala coronariană este semnificativ mai frecventă la persoanele supuse stresului cronic. Stresul sever crește riscul unui atac de cord.  o  
  5. Insomnia: Stresul provoacă hiperexcitabilitate nervoasă, care tubură echilibrul dintre somn și veghe.  
  6. Dureri de cap și migrene: Adrenalina și cortizolul eliberate de organism ca răspuns la stres pot provoca modificări vasculare, care te pot lăsa cu dureri de cap sau migrene. Acestea mai pot fi cauzate, de asemenea, și de fluctuațiile induse de stres în neurotransmițătorii precum serotonina și endorfinele.
  7. Probleme de memorie: Rezultatele unor studii arată că stresul cronic afectează memoria spațială, cea care te ajută să-ți reamintești locurile și să faci referire la obiecte. În plus, a mai fost descoperită și o legătură între creșterea cortizolului și dificultatea de a forma amintiri noi.
  8. Căderea părului: S-a dovedit că stresul acut poate declanșa două tipuri de afecțiuni care duc la pierderea părului: telogen efluvium și alopecia areata. În plus, stresul poate contribui la boala numită trichotillomania, care face oamenii să-și smulgă părul din cap.
  9. Naștere prematură: Stresul crește șansele unui travaliu prematur, iar nivelurile ridicate de stres pot afecta chiar dezvoltarea creierului fătului.
  10. Probleme cu stomacul: Stresul poate provoca sau agrava senzația de arsură în stomac, crampele și diareea. De asemenea, sindromul intestinului iritabil e considerat un efect al stresului.
  11. Modificări ale țesutului cerebral: Stresul prelungit poate scădea nivelul de țesuturi din acele zone ale creierului care reglează emoțiile și autocontrolul, ceea ce face și mai dificilă gestionarea corectă a stresului.
  12. Îmbătrânire prematură: Nu o să ajungi prea departe dacă lași stresul să te afecteze. Acesta poate scurta telomerii (terminațiile cromozomilor, asociate cu estimarea longevității), ceea ce face ca celulele să îmbătrânească și să moară mai repede.
  13. Răceli dese: Stresul afectează sistemul imunitar, care nu mai poate lupta eficient împotriva virușilor și germenilor.
  14. Apetit sexual scăzut: Pe lângă faptul că persoanele care suferă de stres au un impuls sexual scăzut, plăcerea resimțită în timpul actului sexual este mai puțin intensă.

0