Efectele poluării și stresului asupra copiilor

dsorin | PositiveMindset | , , , ,

Stresul la vârste fragede este un lucru obișnuit în rândul tinerilor din medii defavorizate, care trăiesc adesea și în zone cu o expunere mai mare la poluarea aerului.

Poluarea aerului are efecte negative asupra sănătății fizice, iar activitatea recentă a început să dea de asemenea efecte negative asupra sănătății mintale.

Stresul, în special la vârste fragede, este unul dintre cei mai cunoscuți factori care influenţează sănătatea mintală.

Noul studiu este unul dintre primele care examinează efectele combinate ale poluării atmosferice și ale stresului de la vârste fragede asupra copiilor.

“Expunerea de la vârste fragede la hidrocarburi aromatice policiclice, o substanţă neurtoxică comună în poluarea aerului, pare să amplifice sau să susțină efectele stresului social și economic timpuriu asupra sănătății mintale a copiilor”, declară primul autor David Pagliaccio, doctor, profesor asistent de neurologie clinică în psihiatrie de la Columbia Psychiatry.

„Poluanții atmosferici sunt comuni în mediul nostru, în special în orașe şi având în vedere inegalitățile socio-economice și nedreptatea mediului înconjurător, copiii care cresc în condiții dezavantajate sunt mai predispuşi să se confrunte atât cu stresul, cât și cu expunerea la substanțe chimice neurotoxice”, declară autoarea Amy Margres, doctor și profesor asistent de psihologie medicală în psihiatrie la  Columbia Psychiatry.

Datele au fost înregistrate la CCCEH Mothers and Newborns din Manhattan De Nord și Bronx, din care fac parte participanţi care se autoidentifică ca africani, americani sau dominicani. Mamele au purtat un rucsac de monitorizare a aerului în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină pentru a măsura expunerea la poluanții atmosferici în fiecare zi. Atunci când copiii lor aveau 5 ani, mamele au raportat că au fost stresate în viața lor de zi cu zi, inclusiv în privința vecinilor, dificultăți materiale, violență domestică, lipsă de sprijin social și niveluri ridicate de suferință. Mamele au raportat apoi simptomele psihice ale copilului lor la vârste de 5, 7, 9 și 11 de ani.

Efectul combinat al poluării atmosferice și apariția stresului la vârste fragede a fost observat în mai multe probleme de gândire și de atenție/ADHD la vârsta de 11 de ani. (Problemele de gandire includeau ganduri si comportamente obsesive sau ganduri pe care altii le considera ciudate.)

Stresul poate conduce la schimbări ample, de exemplu,  în expresia epigenetică, corizol, inflamație și structura și funcția creierului.

Studiile anterioare care utilizează aceleași date au constatat că expunerea prenatală la poluarea aerului sporesc simptomele ADHD la copii. Un alt studiu a demonstrat că o combinație între poluarea aerului și sărăcie poate reduce IQ-ul copiilor.

 

Părinții care refuză să facă aceste 13 lucruri cresc copii puternici

dsorin | PositiveMindset | , ,

Un copil puternic din punct de vedere mental nu înseamnă că nu va plânge atunci când este trist sau că nu va eșua uneori. Forța mentală nu îl va face imun la greutăți și nu înseamnă suprimarea emoțiilor.

De fapt, este exact contrariul. Forța mentală este ceea ce îi ajută pe copii să își revină în urma unor eșecuri și le dă puterea de a continua, chiar și atunci când nu mai au încredere în ei. Un creier puternic este cheia pentru a ajuta copiii să-și atingă potențialul în viață.

Dar pentru a crește un copil puternic din punct de vedere psihic este necesar ca părinții să evite anumite practici de educație parentală foarte comune, dar nesănătoase, care le fură copiiilor posibilitatea de a dezvolta un mental puternic.

Mai jos voi enumera 13 lucruri de evitat dacă vă doriți să creșteți un copil puternic din punct de vedere mental care este pregătit să facă față provocărilor cele mai dure ale vieții.

 

  • Acceptarea mentalității de victimă

A rata într-un meci de fotbal sau o notă mică la un test nu transformă un copil într-o victimă. Respingerea, eșecul și nedreptatea fac parte din viață.

Refuzați să participați la momentele în care copiii voștri își plâng de milă. Învățați-i că indiferent de cât de dure sau de nedrepte sunt circumstanțele, pot lua întotdeauna măsuri pozitive.

 

  • Educația din vinovăție

Cedarea în fața sentimentelor de vinovăție îi va învăța pe copii că vinovăția este intolerabilă. Și copiii care cred că vinovăția este ceva oribil nu vor putea să spună nu unei persoane care le va spune: „Fii un bun prieten și lasă-mă să copiez după tine la test” sau „Dacă m-ai iubi, ai face asta pentru mine”.

Arătați-le copiilor că, deși vă simțiți vinovați uneori – toți părinții buni se simt astfel, uneori – nu veți permite sentimentelor voastre să vă împiedice să luați decizii înțelepte.

 

  • Să-i faceți pe copii Centrul Universului

Dacă vă veți construi întreaga viață să se învârtă în jurul copiilor, aceștia vor crește, gândindu-se că toată lumea trebuie să le satisfacă toate dorințele. Iar adulții egocentrici și încrezuți nu au șanse foarte mari de a ajunge departe în viață.

Învățați-i pe copii să se concentreze asupra lucrurilor pe care le au de oferit lumii, mai degrabă decât ceea ce pot câștiga din ea.

  • Să permiteți fricii de a le dicta alegerile

Chiar dacă a îi ține pe copii în interiorul unei bule de protecție vă va scuti de foarte multă anxietate – prea multă siguranță îi va învața pe copii că teama trebuie evitată cu orice preț.

Arătați-le copiilor că cel mai bun mod de a învinge frica este să vă înfruntați temerile. În acest fel veți crește copii curajoși care sunt dispuși să iasă în afara zonelor lor de confort.

 

  • Să dați copiilor putere asupra voastră

Lăsându-i pe copii să hotărască ce va mânca familia la cină sau unde își va petrece familia vacanța, oferă copiilor mai multă putere decât sunt pregătiți să aibă. Tratarea copilului ca pe un egal – sau ca pe un șef – îi privează efectiv de putere mentală.

Oferiți-le copiilor  posibilitatea de a învăța să respecte ordinele, de a asculta lucrurile pe care nu doresc să le audă și de a face lucruri pe care nu doresc să le facă. Lăsați-i pe copiii dvs. să facă alegeri simple menținând în același timp o ierarhie clară a familiei.

 

  • Să vă așteptați la perfectiune

Să vă așteptați ca copii dvs. să aibă performanțe bune este sănătos. Dar să vă așteaptați ca ei să fie perfecți este o greșeală. Învățați-vă copiii că este în regulă dacă vor greși și este în regulă dacă nu sunt perfecți în tot ceea ce fac.

Copiii care se străduiesc să devină cea mai bună versiune a lor, în loc să încerce să fie cei mai buni în tot ceea ce fac, nu va face ca încrederea în ei înșiși să depindă de modul în care se compară cu alții.

 

  • Să vă lăsați copiii să evite responsabilitatea

Să-i lăsați pe copii să renunțe la treburile casnice sau la activități extra-școlare poate fi tentant. Înaninte de orice probabil vă doriți ca copiii dvs. să aibă o copilărie lipsită de griji.

Dar copiii care îndeplinesc sarcini corespunzătoare vârstei lor nu sunt suprasolicitați. În schimb, câștigă puterea mentală de care au nevoie pentru a deveni cetățeni responsabili.

 

  • Protejarea copiilor lor de durere

Tristețea și anxietatea fac parte din viață. Și lăsându-i pe copii să experimenteze aceste sentimente dureroase, le oferă ocazii de a învăța să tolereze disconfort.

Oferiți-le copiilor îndrumarea și sprijinul de care au nevoie pentru a face față durerii, astfel încât aceștia să poată câștiga încredere în capacitatea lor de a face față greutăților inevitabile ale vieții.

 

  • Să vă simțiți responsabili pentru emoțiile copiilor

Înveselindu-vă copiii atunci când sunt triști și calmându-i atunci când sunt supărați, înseamnă că vă asumați responsabilitatea pentru emoțiile lor. Copiii trebuie să obțină competențe emoționale, astfel încât să învățe să-și gestioneze singuri sentimentele.

Învățați-vă copiii, în mod proactiv, modalități sănătoase de a face față emoțiilor, astfel încât aceștia să nu depindă de ceilalți.

 

  • Să nu vă lăsați copiii să facă greșeli

Dacă le corectați temele, verificați ghiozdanul sau le reamintiți constant să-și facă treburile ce le revin în casă, nu le va fi de niciun ajutor.

Lăsați-vă copii să greșească uneori și arătați-le cum să învețe din greșelile lor, pentru ca ei să devină mai înțelepți și mai puternici.

 

  • Să faceți confuzie între disciplină și pedeapsă

Pedepsele îi fac pe copii să sufere pentru greșelile lor. Disciplina, în schimb, îi învăță cum să facă un anumit lucru mai bine, în viitor.

Creșterea unui copil care se teme că va fi pedepsit nu este același lucru cu creșterea unui copilul care dorește să facă alegeri bune. Ajutați-vă copiii să dezvolte auto-disciplina de care au nevoie pentru a face alegeri mai bune, fără a îi pedepsi.

 

  • Să alegeți calea mai scurtă pentru a vă ușura viața

Deși vă vor face viața mai ușoară pe moment, dacă cedați în fața unui copil care plânge sau dacă faceți temele în locul lui, îi veți insufla obiceiurile nesănătoase copilului dvs.

Arătați-le  copiilor că puteti rezista tentației de a lua scurtături pentru a vă ușura viața. Îi veți învăța că sunt suficient de puternici pentru a persevera chiar și atunci când sunt gata să renunțe.

 

  • Pierderea din vedere a valorilor importante

Mulți părinți nu insuflă copiilor lor valorile la care țin. Sunt atât de prinși în haosul de zi cu zi, încât uită să privească imaginea de ansamblu.

Asigurați-vă că prioritățile dvs. reflectă cu exactitate lucrurile pe care le prețuiți cel mai mult în viață și veți oferi copiilor dvs. puterea de a trăi o viață relevantă.

 

Eşti influenţat de genele părinţilor mai mult decât crezi.

dsorin | Silva Ultramind | , , , , ,

Există o polemică veche: cât de mult definesc genele noastre modul în care ne dezvoltăm și învățăm și cât de mult suntem influențați de mediul înconjurător?

Un nou studiu realizat de Augustine Kong, profesor de genetică în cadrul Universităţii Oxford, arată că genele părinților, chiar și cele care nu au fost transmise copiilor, au efecte majore asupra sănătății copiilor și a rezultatelor educaționale.

Știm deja că părinții contribuie cu gene care influențează în mod direct dezvoltarea și că mediul copilului determină modul în care aceste gene au un efect.

Dar o parte esențială a acestui mediu sunt părinții. Practic, acest nou studiu evidențiază importanța genelor părinților în procesul nostru de dezvoltare.

 

Genele și dezvoltarea umană

Știm din multe studii că majoritatea aspectelor legate de creșterea și dezvoltarea umană sunt puternic influențate de compoziția genetică a copilului. De exemplu, compararea gemenilor identici și non-identici prezintă componente genetice mari pentru astfel de diferențe fizice, precum înălțimea și greutatea, dar și pentru multe comportamente, inclusiv capacitatea de învățare.

Mai știm, de asemenea, că toate aceste trăsături sunt puternic influențate de mediul înconjurător. De exemplu, înălțimea poate fi împiedicată de alimentație proastă, iar capacitatea de învățare limitată de sărăcie.

Există sute, probabil mii dintre cele 20.000 de gene care contribuie la aceste calități. Fiecare genă poate produce diferențe, mari sau mici, în modul în care se dezvoltă copiii.

De exemplu, din studiul a 100.000 de persoane, știm că 74 de regiuni ale genomului sunt asociate cu „nivelul de educație” , influențat de numărul de ani petrecuți în studiu.

 

Efecte genetice la distanță

Un copil primește o replică a fiecărei gene prin intermediul unui ou de la mamă și a unui spermatozoid din partea tatălui. Deoarece mamele și tații au mici diferențe de secvențe în majoritatea genelor lor, este ușor pentru tehnologia actuală să identifice exact care genă a venit de la mama și care de la tată.

Majoritatea studiilor realizate prin tehnica denumită studiu asociat al întregului genom, analizează numai genele părintești care au fost transmise copilului, spre deosebire de acest nou studiu care prezintă în mod deliberat genele părintești care nu au fost transmise.

Studiul a identificat genele la 21.637 bărbați și femei din Islanda, unde sunt disponibile date privind genomul pentru întreaga populație. Ei au demonstrat care gene de la unul sau ambii părinţi au fost transmise fiecărui subiect și care nu au fost.

Apoi au corelat genele parentale ne-transmise la aspectele educației și sănătății copiilor lor.

Astfel, s-a constatat că genele netransmise au avut un efect major asupra nivelului educațional al copilului, aproape o treime din efectul direct al genelor proprii ale copiilor.

Acelasi rezultat s-a văzut şi în cazul componentelor de creștere și sănătate: înălțime, greutate, indice de masă corporală, utilizarea metabolismului glucozei și a grăsimilor în organism și chiar numărul de țigări fumate.

 

Natura hrănirii

Cunoaștem de mult timp faptul că structura genetică a mamei poate avea un efect puternic asupra dezvoltării copiilor. Genele materne au fost studiate de zeci de ani la animale domestice, pește și muște.

La om și la alte mamifere, astfel de gene influențează starea de sănătate și nutriție a mamei în timpul sarcinii, precum și furnizarea laptelui. Acest lucru are efecte importante asupra creșterii și dezvoltării fătului și a copilului. Deci, nu este surprinzător faptul că, în acest studiu, genele netransmise ale mamei au un efect mai mare asupra sănătății copiilor lor decât cele ale tatălui.

Astfel, prioritățile pe care părinții le acordă citirii, sportului, consumului de alcool și țigaretelor sunt toate modelate de gene și creează un mediu înconjurător care influențează copiii pozitiv sau negativ.

Se poate spune că părinții sunt componente critice ale mediului copilului lor. Contribuția lor la bunăstarea copiilor lor nu este numai directă prin genele pe care le transmit, ci și indirect prin propriile lor gene care influențează cine sunt și cum își cresc copiii.