dsorin | PositiveMindset | , , , , ,

Impactul rețelelor de socializare asupra sănătății și bunăstării tale

Rețelele de socializare evoluează constant, oferind în permanență noi funcționalități pentru a păstra actualii utilizatori și a atrage alți utilizatori noi, iar timpul petrecut de aceștia pe aceste platforme este într-o continuă creștere.

Adolescenții petrec în medie 9 ore/zi pe platforme, iar copiii de 13 ani își verifică profilurile rețelelor de socializare de aproximativ 100 de ori/zi, devenind o parte importantă a rutinei lor zilnice.

Este de înțeles de ce rețelele sociale au devenit un factor important în viața noastră de zi cu zi. Este modalitatea prin care mulți dintre noi căutăm știri, divertisment și comunicare cu alte persoane. Dar, oare, toate comentariile, aprecierile, urmăritorii, înseamnă că suntem conectați cu adevărat cu alții?

Conexiunea socială este un element important pentru experiența umană. O serie de studii au examinat beneficiile acesteia, constatând că persoanele cu legături sociale au niveluri mai scăzute de anxietate și depresie, un sistem imunitar mai puternic, perioade mai rapide de recuperare după o boală și chiar o șansă sporită de longevitate. Pe de altă parte, studiile arată că lipsa conexiunii sociale este corelată cu o stimă de sine scăzută, un nivel scăzut al empatiei față de ceilalți, vulnerabilitate la boală și un risc mai mare de depresie.

Dar unde se încadrează rețelele sociale în toată această discuție? Sunt considerate mijloace corecte de conexiune cu ceilalți? Sau ne izolează mai mult decât ne dăm seama?

 

Ce știm deja?

Au existat o serie de studii care au examinat consecințele comparației cu care majoritatea ne confruntăm. Observăm pozele postate din vacanță a prietenilor noștri și realizăm că noi încă nu m reușit să plecăm în calatoria pe care ne-o dorim de 2 ani. Un studiu din Marea Britanie a intervievat 1500 de utilizatori Facebook și Twitter, constatând că 62% din ei au afirmat că nu se simt inferiori, iar 60% au spus că au sentimentul de gelozie în momentul în care se compară cu alți utilizatori.

Chiar dacă suntem conștienți că oamenii se străduiesc să creeze imaginea unei “vieți perfecte” pe rețelele de socializare doar postând acele fotografii pe care doresc să le vadă și ceilalți, încă ne judecăm singuri.

Cercetări anterioare au arătat, că rețelele sociale ar putea:

-Să determine un comportament sedentar

-Să crească dependența de internet

-Să ne determine să avem mai puține interacțiuni față în față cu alte persoane

-Să reducă competențele de socializare directă

Rețelele sociale și bunăstarea ta

Desigur, există persoane care spun că doar cei cu stima de sine scăzută vor fi afectați negativ de comparația socială. Unele studii au constatat că rețelele sociale au contribuit la consolidarea unor legături din viața reală, cu ar fi cu vechii prieteni sau foștii colegi pe care nu mai aveai cum să îi contactezi din nou.

 

Cu toate acestea, un studiu recent care a examinat utilizarea Facebook sugerează că, în mare parte, rețelele sociale ar putea face mai mult rău decât bine.

Studiul a analizat aproximativ  5000 de oameni pentru a vedea cum s-a schimbat sănătatea lor mentală și fizică în timp, în asociere cu activitatea pe Facebook, în decursul a doi ani. Printre indicatorii lor de bunăstare se numără: satisfacția în viață, sănătatea mintală autoraportată, sănătatea fizică autoraportată și IMC (indicele de masă corporală). Indicatorii lor pentru utilizarea Facebook au inclus: aprecierile pozelor, crearea de postări și clic pe link-uri. Cercetătorii au avut, de asemenea, măsuri ale conexiunilor lor din viața reală. Studiul se distinge de cercetarea anterioară prin analiza sa cuprinzătoare și abordarea multidimensională – utilizând trei valuri de date pe o perioadă de doi ani, punând în aplicare măsuri obiective de utilizare a Facebook; și integrarea informațiilor despre rețelele sociale reale ale participantului, care le-au permis să compare direct rețelele față în față și interacțiunile online.

Studiul se distinge de cercetarea anterioară prin analiza sa cuprinzătoare și abordarea multidimensională – utilizând trei valuri de date pe o perioadă de doi ani, punând în aplicare măsuri obiective de utilizare a Facebook; și integrarea informațiilor despre interacțiunile din viața reală ale participantului, care le-au permis să compare direct socializarea față în față și interacțiunile online.

Ceea ce au constatat aceștia a fost uimitor: acolo unde interacțiunile față în față au fost corelate pozitiv cu bunăstarea generală, activitatea în online a fost asociată în mod negativ.

Rezultatele au fost destul de grăitoare în ceea ce privește sănătatea mentală: “Majoritatea rezultatelor legate de utilizarea Facebook au prevăzut, într-un an, o scădere a sănătății mentale cu un an mai târziu. Am constatat că atât aprecierile fotografiilor celorlalți, cât și clickurile pe linkuri au prevăzut în mod semnificativ o reducere ulterioară a sănătății fizice, mintale și a satisfacției de viață.” – Holly Shakya și Nicholas Christakis – autorii studiului.

Nu numai timpul petrecut pe aceste rețele de socializare este cel care ne afectează bunăstarea, ci și faptul că înlocuim interațiunea față în față cu cea de pe platforme. Pe scurt, acestea nu reprezintă un substitut pentru interacțiunile reale cu ceilalți.

În medie, un utilizator petrecere cel puțin o oră/zi, iar mulți dintre noi verificăm platformele imediat după ce ne trezim în fiecare dimineață. Este momentul să începem să evaluăm influența pe care o au aceste rețele de socializare asupra vieții noastre. Deși, are cu siguranță farmecul și meritele lor, ne poate afecta în moduri pe care încă nu le realizăm. Dar, devenind din ce în ce mai conștienți de impactul lor, putem începe să luăm măsuri care să ne permită să controlăm mai mult sănătatea și bunăstarea noastră.