dsorin | Doctor Sorin, Silva Ultramind | , , , ,

Numeroase studii confirmă că meditația produce schimbări pozitive de durată în creier

Știi câte studii despre meditația mindfulness s-au făcut între anii 1995 și 1997? Unul singur.

Însă în perioada 2013-2015 numărul acestora a crescut la 216. Asta se întâmpla după ce Gaëlle Desbordes, cercetătoare în neuroștiință în cadrul Universităţii de Medicina Harvard a descoperit, în 2012, că învățarea meditației remodelează la propriu creierul, ducând la schimbări durabile ale funcționării neurale.

Interesul oamenilor pentru practicarea meditației a sporit și el, în paralel cu atenția acordată de oamenii de știință, iar astăzi cercetările confirmă faptul că pacienții care suferă de depresie, durere cronică și anxietate pot beneficia de pe urma unui program de meditație mindfulness.

 

Meditația produce schimbări de durată în creierul pacienților care suferă de depresie

Chiar în momentul de față, Desbordes explorează efectele meditației asupra pacienților care suferă de depresie, mai exact felul în care practicarea tehnicilor de mindfulness concentrează mintea asupra prezentului și rupe cercul gândurilor sterile despre trecut și viitor.

Despre capacitatea de a fi în momentul prezent se cunoaște deja faptul că este un element-cheie al plăcerii. Practicienii experimentați ai tehnicilor de meditație mindfulness vor confirma faptul că e mult mai ușor să găsești plăcere în viață atunci când ești cu adevărat prezent. În 2019, când se va încheia studiul, poate vom avea suficiente dovezi și explicații științifice pentru acest efect spectaculos.

Din punct de vedere neurobiologic, meditația cu mindfulness dezactivează rețeaua modului implicit a creierului, adică regiunile care de obicei rămân active atunci când mintea pare să facă excursii în trecut sau viitor, preocupându-se de tot felul de probleme reale sau imaginare, logice sau absurde. Dacă ne aflăm într-o situație de viață și moarte, atunci rețeaua modului implicit trebuie să rămână activă. Însă când încercăm să fim fericiți, excursiile minții nu sunt prea utile, generând în schimb anxietate și depresie.

 

Tehnicile de meditație te ajută să-ți antrenezi mușchiul conștienței

În S.U.A., cursurile de mindfulness (deocamdată, singurul echivalent în limba română pentru acest termen ar fi „vigilență”, dar o să folosim în continuare cuvântul în limba engleză, pentru că deja a devenit familiar) se țin în cele mai diverse locuri, de la școli până la închisori sau în cadrul armatei. Din ce în ce mai multe instituții încearcă să ofere oamenilor modalități eficiente de a face față stresului, iar meditația mindfulness primește mereu un feedback pozitiv.

Practicienii experimentați recunosc că poți întâmpina provocări atunci când vrei să incluzi meditația mindfulness în viața ta. E nevoie de consecvență pentru că efectele sunt din ce în ce mai evidente în timp, și e nevoie de disciplină pentru a-ți antrena mintea să se întoarcă la momentul prezent.

Șocant, dar adevărat, rezultatele unui studiu din 2014 au dezvăluit faptul că mulți oameni ar prefera să-și aplice electroșocuri decât să rămână singuri cu gândurile lor, iar un alt studiu a descoperit că majoritatea oamenilor găsește foarte dificil să se concentreze pe „acum”. Nu este o raritate ca începătorii în meditația mindfulness să adoarmă în timpul practicii, să se lupte cu gândurile incomode sau să devină neatenți. De aceea adpeții recomandă ca, măcar la început, inițiatul în practica meditației să lucreze cu un grup sau cu un instructor.


0