5 Moduri prin care practica Mindfulness îți va schimba viața

dsorin | PositiveMindset | , ,

Când mă gândesc la cât de profundă a fost pentru mine descoperirea și practicarea meditației de tip mindfulness, îmi dau seama, cum o mare greutate în care mi se reflectau toate amintirile dificile a fost înlocuită de un sentiment de pace, ușurare și bucurie sinceră.

Indiferent dacă este datorită acestei postări sau dacă o vei descoperi cândva în viitor, sper că vei simți și tu puterea pe care ți-o poate da meditația de tip mindfulness.

Iată cele 5 moduri prin care practica Mindfulness îți poate schimba viața:

 

  • Te va ajuta să identifici tiparele

Vorbesc deseori despre modul în care practica mindfulness ne ajută să depășim provocările. O modalitate prin care se poate demonstra acest lucru în mod clar este capacitatea meditației de tip mindfulness de a ne ajuta să identificăm tiparele din viața noastră.

Ce vreau să spun prin identificarea tiparelor? Meditația de tip mindfulness, mai mult decât orice, ne oferă claritate. Iar atunci când începem să obținem claritate, începem să identificăm tiparele de comportament necorespunzătoare, cum ar fi evitare atunci când ne confruntăm cu situații stresante și dificile, prejudecată față de anumite persoane și un obicei prost în tratarea situațiilor care implică emoții puternice, cum ar fi frica sau mânia.

Când ne străduim să identificăm aceste tipare și apoi să le rezolvăm cu abilitate, întreaga noastră lume se poate schimba. Dintr-o dată vedem în mod clar atât ceea ce ne face rău cât și (în multe cazuri), soluțiile de depășire a acestor tipare greșite de comportament.

 

  • Îți va arăta în mod clar sursa problemei (și îți va oferi o modalitate de a le depăși)

Mai mult decât identificarea tiparelor, practica mindfulness îți poate arăta în mod clar care este sursa problemei.

Dacă observi că judeci mental o anumită persoană de fiecare dată când te vezi cu ea, cu ajutorul acestei practici îți poți da seama că ai un sentiment de invidie sau gelozie față de acea persoană, deoarece te simți inadecvat, pentru că nu ți-ai atins anumite scopuri sau vise. Acesta este doar unul din nenumăratele exemple.

Multe provocări interne pot fi depășite cu ajutorul compasiunii și iubirii, fără a avea nevoie de nimic altceva decât să te oprești și să respiri până când provocarea se va risipi, acum că a ajuns în conștiina ta.

 

  • Te va ajuta să ajungi înapoi la “centru” 24/7

Practica mindfulness nu se limitează doar la meditație, deși aceasta este fundamentul practicii mindfulness.

Mindfulness este un instrument pe care îl puteți folosi oriunde și oricând te simți copleșit, stresat, neliniștit, înfricoșat sau supărat.

Pentru mine, asta a însemnat să mă axez pe respirație. Sau să mă plimb sau pur și simplu să mă opresc și să fiu atent la ceea ce simt pe moment. Însă de fiecare dată, a fost vorba despre a mă regăsi pe mine și a-mi hrăni starea de bine, într-un mod simplu, acela de a fi în prezent.

 

  • Îți va arăta adevărul momentului prezent

Practica mindfulness mi-a arătat că trecutul și prezentul nu sunt decât idei în mintea noastră.

Sigur, trecutul s-a întâmplat și poate fi important, dar nu există în mod literal undeva decât în amintiri și în concept.

Viitorul, deși este important să îl planificăm, în practică, nu este altceva decât un amestec de estimări, ipoteze și imaginație.

Când trăim la fel de legați de trecut și viitor precum suntem de prezent, viața noastră are de suferit. Înțelegerea acestui fapt a schimbat felul în care trăiesc.

Am crescut un visător, și prin asta nu vreau să spun că visam la obiectivele și aspirațiile mele, ci că efectiv visam cu ochii deschiși – mintea mea rătăcea întotdeauna și mă gândeam mereu la altceva decât la ceea ce făceam.

Mi-am petrecut mare parte din tinerețe trăind jumătate în prezent și jumătate în mintea mea, ca și cum aș fi fost pe jumătate adormit, dar fără să știu de ce. Dacă iau în considerare doar acest lucru, practica mindfulness mi-ar fi schimbat viața. Dar practica mindfulness a avut un impact mult mai semnificativ asupra mea, pe măsură ce a trecut timpul.

 

  • Îți va arăta calea spre fericirea adevărată

Cei mai mulți dintre noi alergăm după fericire, gândindu-ne că dacă facem o mulțime de bani, ne găsim partenerul de vis sau ajungem să avem putere, vom fi aranjați pe viață. Ceea ce am înțeles din practica mindfulness mi-a simplificat viața și mi-a arătat că toată lumea caută fericirea, în moduri diferite, dar că adevărata fericire este pacea interioară.

Într-o stare de pace interioară, simțim provocările dificile ale vieții, fără însă a fi influențați de ele și avem un calm clar și mereu prezent pe tot parcursul vieții.

Iar atunci când nu ne confruntăm cu provocări, suntem în stare să identificăm în mod clar momentele de pace și bucurie și să apreciem tot ce este în jurul nostru, chiar și ceva atât de simplu ca frumusețea cerului albastru.

Vei vedea, atunci când vei începe să practici tehnica mindfulness, că aceste momente simple te vor face să te simți împlinit, absolut și total. Momentele în care te simți în pace cu tot ce te înconjoară sunt cele mai profunde momente din viață.

Este adecărat că obținerea cu adevărat a păcii interioare este greu de realizat, dar dobândirea clarității despre calea pe care trebuie să o urmăm și modului prin care să ajungem acolo este un pas imens în direcția cea bună. Și practica mindfulness ne ajută să facem asta.

Cum îți poți mări rezistența la tehnicile de spălare a creierului

dsorin | PositiveMindset | , , , , ,

O tânără răpită de o organizație teroristă, maltratată și abuzată fizic și psihic de aceștia, a fost convinsă în câteva săptămâni să participe la numeroase jafuri armate.  

Mai mulți tineri au măcelărit șapte locuitori din Los Angeles, printre care și o femeie însărcinată, pentru că așa le-a ordonat conducătorul sectei din care făceau parte.

Peste nouă sute de adepți ai unui reverend carismatic au acceptat să bea otravă atunci când liderul lor le-a comandat acest lucru.

Poveștile de mai sus sunt cât se poate de reale.

Cazul Patty Hearst, tânăra moștenitoare a unui magnat al presei, crimele adepților lui Charles Manson și masacrul de la Jonestown șochează și astăzi societatea, iar termenul „spălare a creierului” continuă să ne trezească cele mai puternice temeri: acelea legate de pierderea libertății și a identității personale.

La prima vedere, suntem tentați să credem că spălarea creierului (cunoscută și sub denumirea de control al minții) este o metodă infailibilă, irezistibilă, aproape magică, prin care un guvern, un lider de sectă sau un sociopat reușește să-și exercite controlul total asupra minții umane.

 

Ce este spălarea creierului

Termenul de „spălare a creierului” a pătruns în vorbirea curentă relativ recent, deși controlul minții a existat încă din zorii umanității (de când unul sau mai multe grupuri de oameni au impus pentru prima dată limitări artificiale asupra minții altor grupuri, printr-o combinație de limbaj, instrucțiuni și condiționări).

Conceptul de „spălare a creierului” a fost folosit prima dată de jurnalistul și ofițerul CIA Edward Hunter în 1950, când Coreea de Nord, susținută de regimul comunist din China, a invadat Coreea de Sud, sprijinită de o forță multinațională, în rândurile căreia se aflau în principal soldați americani. O parte dintre cei luați prizonieri și închiși în lagărele de concentrare comuniste au avut un comportament bizar după eliberare, ceea ce sugera faptul că ar fi suferit o modificare radicală a convingerilor.

Soldații americani erau gata să își renege țara în favoarea idealurilor comuniste.

Ce s-a întâmplat de fapt cu aceștia? A fost cumva mintea lor controlată printr-o metodă nouă și înspăimântătoare pusă la punct de chinezi? Rapoartele ulterioare au arătat că au fost utilizate doar tehnici de coerciție, manipulare și tortură tradiționale (precum interogatorii, sistemul de recompensă și pedeapsă, forțarea mărturisirii, propagandă, controlul informației, autocritică și discuții de grup) care au învins puterea de apărare psihică a victimelor. Nou a fost doar modul de combinare a acestora.

 

Tipuri de spălare a creierului

Zilnic înfruntăm o cantitate imensă de informații menite să ne schimbe felul de a gândi. Este vorba despre știri, internet, cărți, școală, mediu profesional, reclame, familie și prieteni, toate acestea comunicându-ne anumite mesaje care ne pot influența.

Creierul și convingerile noastre se schimbă constant, iar mulți dintre noi încercăm să ne exercităm controlul asupra propriei minți prin metode precum meditația. În esență, faptul că ne putem controla propriile gânduri și că mintea noastră, identitatea noastră, nu este o rocă solidă imposibil de modificat, este un lucru extraordinar care ne poate aduce o mulțime de beneficii și ne poate transforma viața într-o manieră pozitivă. Caracteristica ambivalentă a puterii minții, care poate vindeca la fel cum poate distruge, este ceea ce îi sperie pe oameni.

Atunci când o persoană sau un grup de persoane încearcă să ne impună anumite schimbări în gândire, să ne transforme fără acordul nostru și să acționăm împotriva propriilor interese, putem considera că vorbim despre spălarea creierului.

Există două categorii bine delimitate de spălare a creierului: cu forța sau prin convingere.

Încercările agenției de spionaj americane CIA din cadrul proiectului MKUltra, deseori ilegale și complet imorale, de a influența creierul și manipula mintea subiecților (fără consimțământul multora dintre aceștia) se încadrează în prima categorie.

După Războiul din Coreea, CIA a inițiat un proiect menit să dezvolte droguri prin care să poată controla mintea oamenilor, ca răspuns la folosirea tehnicilor de spălare a creierului de către regimul comunist chinez menționate mai sus. Astfel, timp de douăzeci de ani (din 1953 până în 1973, când a fost oprit oficial), Proiectul MKUltra a folosit tehnici de manipulare și control al minții care includeau substanțe de influențare (LSD), hipnoza, lipsirea de simțuri, experimente care implicau șocuri electrice intense pentru a șterge complet mintea în vederea înscrierii unor noi convingeri.

Publicitatea, tot o tehnică de control al minții, este însă o formă ușoară de persuasiune. În cazul acesta nu vorbim despre coerciție în vederea schimbării unor convingeri fundamentale, ci despre aplicarea unor tehnici de influențare a credințelor oamenilor strict referitoare la anumite produse.

 

Cum știi dacă ești susceptibil la spălarea creierului?

Kathleen Taylor, faimoasa autoare de popularizare a științei și cercetătoare în cadrul departamentului de Fiziologie, Anatomie și Genetică de la Universitatea din Oxford explică în cartea „Spălarea creierului. Știința manipulării” ce îi face pe unii oameni mai vulnerabili în fața tehnicilor de control al minții, în timp ce alții par să reziste mai bine.

Concret, rezistența creierului în fața acumulării unor noi credințe este dată de trei surse interconectate: numărul de pânze cognitive care sunt deja prezente, forța acelor pânze cognitive și capacitatea de a te opri ca să analizezi informațiile noi.

Prin pânze cognitive, dr. Kathleen Taylor se referă la obiectele mentale care încorporează gânduri, concepte, convingeri, speranțe, dorințe, planuri și așa mai departe.

Cu alte cuvinte, oamenii cu un creier mai experimentat și un peisaj cognitiv mai bogat, care dețin mai multe informații cu care pot compara stimulii noi, sunt mai puțin susceptibili la presiuni și mai greu de controlat. Tinerii, în schimb, sau cei cu un peisaj cognitiv sărac, cu mai puține experiențe și informații în comparație cu stimulii care vin, cedează mai ușor presiunilor.

Stresul este și el un factor important în procesul de spălare a creierului. Oamenii stresați sunt mult mai predispuși să acționeze din instinct în loc să se gândească la o situație în care sunt presați să-și schimbe convingerile.

Deasemenea, susceptibilitatea la spălarea creierului și alte forme de influență are mult de-a face cu starea creierului. Asta înseamnă că dacă ți-ai neglijat neuronii, nu ți-ai stimulat sinapsele, ai rezistat cu încăpățânare la noile experiențe sau ți-ai bombardat creierul cu substanțe dăunătoare precum drogurile sau alcoolul, dacă nu ai dormit bine sau dacă ești constant supus stresului, mintea ta poate fi remodelată mai ușor din exterior de către oameni care vor să acționezi împotriva intereselor tale.

Nu în ultimul rând, autocunoașterea are un rol protector extrem de important.

„Dacă știm că ne putem schimba, atunci știm că putem să ne cultivăm pânzele cognitive, modelându-le așa cum am modela o grădină. A înțelege că și creierul poate fi schimbat este primul pas în a rezista la schimbările pe care alții vor să ni le impună.”, concluzionează cercetătoarea Kathleen Taylor.

0