Oamenii de 50 de ani pot avea memoria tinerilor de 25 de ani

dsorin | PositiveMindset | , , ,

Un studiu realizat de Sara Lazar, neurolog la Mass General și Harvard Medical School a constatat în urma unui studiu în care participanții au avut în medie aproximativ 27 de minute de meditație pe zi, că oamenii cu vârsta de 50 de ani aveau aceeași cantitate de materie cenușie în partea creierului legată de luarea deciziilor și de memorie de lucru (cortexul frontal) ca persoanele de 25 de ani. De asemenea, alte studii sugerează că se pot observa schimbări pozitive semnificative meditând doar 15 minute pe zi.

Sara Lazar a continuat de atunci să studieze efectele meditației asupra compasiunii, descoperind că mindfulness-ul i-a ajutat pe oameni să își depășească traumele. Aceasta a început să studieze întâmplător meditația. Fiind rănită la Maratonul din Boston, fizioterapeutul a sfătuit-o să facă stretching și așa a început să practice yoga.

Deși profesorul de yoga îi vorbea despre beneficiile acestei practici cum ar fi faptul că îi va crește nivelul de compasiune și îi va deschide sufletul, Lazar trata destul de superficial subiectul. Dar cu timpul, a observat că este mai calmă, că face față situațiilor dificile mai ușor și putea să vadă lucrurile și din alte perspective.

Ulterior, a început să studieze lucrări științifice despre meditația de tip mindfulness și a descoperit că reduce nivelul de stres, despresie și anxietate, luptă cu durerea și cu insomniile și crește calitatea vieții. Așa că  a început să facă cercetări în domeniul neuroștiinței.

În prima sa cercetare, s-a concentrat pe practicanții de meditație de șapte până la nouă ani versus cei care nu practicau. Acest studiu a constatat că persoanele care practicau de mult timp meditația prezentau un nivel mai ridicat de materie cenușie  în mai multe zone ale creierului, inclusiv cortexul auditiv și senzorial, precum și în lobul insular și regiunile senzoriale.

Pe de altă parte, neurologii au descoperit, de asemenea, că cei care meditau aveau mai multă materie cenușie și într-o altă zonă a creierului, legată de luarea deciziilor și de memoria, respectiv cortexul frontal.

În timp ce cortexele oamenilor se micșorează odată cu îmbătrânirea, persoanele în vârstă de 50 de ani din studiu care meditau aveau același nivel de materie cenușie ca și cei de 25 de ani.

Pentru că Lazar și echipa sa luau în considerare posibilitatea ca rezultatele cercetării să fi fost influențate de faptul că persoanele care meditau de mult timp aveau mai multă materie cenușie cu care să înceapă, aceștia au efectuat un al doilea studiu în care au făcut comparație între persoanele care practicau de două luni meditația. 

De necrezut!

Dupa doar opt săptămâni în care participanții au practicat meditația, creierul oamenilor era schimbat într-un sens pozitiv. S-a observat o îngroșare în mai multe regiuni ale creierului, inclusiv în hipocampusul stâng (legat de învățare, memorie și reglarea emoțiilor), TPJ (legat de empatie și abilitatea de a vizualiza lucrurile din mai multe perspective), și partea trunchiului cerebral (unde sunt dezvoltați neurotransmițătorii reglatori).

De asemenea, creierul persoanelor care începuseră să practice meditația prezentau amigdal, regiune a creierului asociată cu frica, anxietatea și agresivitatea, micșorată. Aceasta a redus nivelul de stres al persoanelor respective.

Legat de timpul pe care trebuie să îl aloci meditației, conform studiului, este de 40 de minute pe zi, dar media a ajuns la 27 de minute pe zi. Cum este menționat și mai sus, alte studii sugerează că se pot observa schimbări pozitive semnificative meditând doar 15 până la 20 de minute pe zi.

Lazar a trecut de atunci la un alt nivel, începând să studieze efectele meditației asupra compasiunii și îmbunătățirii stării mentale ale persoanelor traumatizate în copilărie. Aceste cercetări au testat compasiunea, grija de sine și cogniția morală a participanților, toate descoperind că, într-o oarecare măsură, meditația de tip mindfulness le-a îmbunătățit comportamentul și starea de spirit.

În ceea ce privește practica de meditație a lui Lazar, ea spune că este variază destul de mult, în unele 40 de minute, iar în altele cinci minute. Are și zile în care nu face deloc. Este ca exercițiul fizic. “Să faci sport de trei ori pe săptămână este minunat, dar dacă poți face câte puțin în fiecare zi, este și mai bine.”

Sursa: Articol Business Insider de Melanie Curtin, Inc

2020 – Anul inteligenței emoționale

dsorin | PositiveMindset | , , ,

De ce ar trebui să devii mai inteligent emoțional în 2020

  • 90% dintre cei mai performanți oameni au un nivel înalt de inteligență emoțională (IE).
  • Dr Travis Bradberry, co-autor al “Emotional Intelligence 2.0” dezvăluie cum poate ajuta totul, de la managementul timpului până la asertivitate.

Pentru mulți dintre noi, 2020 începe cu o promisiune – și aume că anul acesta vom îndeplini ceea ce n-am reușit până acum. Adesea, lucrurile obișnuite de zi cu zi se dovedesc a fi cele mai dificile – gestionarea timpului, tratarea oamenilor așa cum ar trebui, și tinerea lucrurilor în frâu atunci când acestea o iau razna.

Există două motive pentru care ne este atât de greu să ne atingem obiectivele:

Primul este că ne întindem mai mult decât ne e plapuma. Poate părea rezonabil să alegi trei sau patru abilități noi pe care să începi să le dezvolți însă aceasta este o așteptare pe care mintea nu o poate efectua. Atunci când încercăm să dezvoltăm prea multe abilități noi simultan, ele devin priorități concurente care ne distrag, descurajați și copleșiți.

Al doilea motiv pentru care majoritatea eforturilor de auto-îmbunătățire eșuează este faptul că emoțiile noastre ne modifică comportamentul. Fără o capacitate puternică de a ne recunoaște și de a ne gestiona emoțiile pe măsură ce apar, obiceiurile vechi vor muri cu siguranță greu.

 

Veștile bune:

Vestea bună este că poți aborda ambele probleme și poți face modificările dorite reușind anul acesta să-ți dezvolți o singură abilitate – inteligența emoțională (IE).

Cercetările din ultimele două decenii au arătat  că inteligența emoțională este probabil cel mai puternic factor de succes descoperit, afectând totul, de la performanța ta la locul de muncă, la starea ta de spirit și la calitatea vieții personale.

Am testat inteligența emoțională alături de alte 33 de abilități critice și am constatat că aceasta le include pe majoritatea. Nu este de mirare că 90% dintre cei mai performanți oameni au un nivel ridicat de IE.

Dar cum de joacă inteligența emoțională un rol atât de important când vine vorba de abilități? Creierul nostru este conectat astfel încât emoțiile sunt rădăcina întregului comportament uman. Indiferent dacă suntem sau nu conștienți de asta, motivația din spatele fiecărei acțiuni (indiferent cât de mică) este inerent emoțională.

Iată cum funcționează:

Toate simțurile tale primare intră la baza creierului tău. Înainte de a te gândi rațional la ceea ce experimentezi, aceste semnale trebuie să călătorească prin sistemul limbic – locul în care sunt generate emoțiile. Acest lucru îți asigură o reacție întâi emoțională la întâmplări.

Inteligența emoțională asigură o comunicare eficientă între centrele raționale și emoționale ale creierului tău. Pe măsură ce îți îmbunătățești inteligența emoțională, îți îmbunătățești abilitatea de a înțelege și controla motivațiile primare pentru comportamentul tău, ceea ce avantajează tot ceea ce faci în fiecare zi. Inteligența emoțională este puternică și eficientă – vă permite să vă concentrați energia pe o singură abilitate cu rezultate extraordinare. Inteligența emoțională este puternică și eficientă – îți permite să îți concentrezi energia pe o singură abilitate cu rezultate extraordinare.

 

Cum arată inteligența emoțională?

Inteligența emoțională este „ceva” din fiecare dintre noi, intangibil. Afectează modul în care gestionăm comportamentul, trecem prin problemele sociale și luăm decizii personale care obțin rezultate pozitive. Inteligența emoțională este formată din patru abilități de bază care se alătură sub forma a două competențe primare: competența personală și cea socială.

Competența personală cuprinde abilitățile de autocunoaștere și autogestionare, care se concentrează mai mult asupra ta individual decât asupra interacțiunilor tale cu ceilalți. Competența personală este abilitatea ta de a rămâne conștient de emoțiile tale și de a-ți gestiona comportamentul.

  • Conștiința de sine este abilitatea ta de a-ți percepe cu exactitate emoțiile și de a fi conștient de ele pe măsură ce apar.
  • Autogestionarea este abilitatea ta de a folosi conștientizarea emoțiilor tale pentru a rămâne flexibil și a-ți direcționa pozitiv comportamentul.

Competența socială este formată din abilitățile tale de conștientizare socială și de gestionare a relațiilor; competența socială este abilitatea ta de a înțelege stările de spirit, comportamentul și motivele altor persoane pentru a răspunde eficient și pentru a îmbunătăți calitatea relațiilor tale.

  • Conștientizarea socială este abilitatea ta de a prelua cu exactitate emoțiile altor persoane și de a înțelege ce se întâmplă cu adevărat.
  • Managementul relațiilor reprezintă abilitatea ta de a utiliza conștientizarea emoțiilor tale și a celorlalți pentru a gestiona cu succes interacțiunile.

În timp ce lucrezi la inteligența ta emoțională ți se vor îmbunătăți o mulțime de alte abilități. Este vorba de cinci abilități în jurul cărăra oamenii tind să își stabilească obiective atunci când începe un nou an.

Mai jos este descris cum poți îmbunătăți fiecare din aceste abilități doar concentrându-te pe inteligența ta emoțională.

 

Gestionarea timpului

În această epocă a abundenței, timpul este singurul lucru care nu este suficient. Poate tocmai de aceea, Google primește 111 milioane de căutări pe lună pentru Managementul timpului. Puțini oameni recunosc că managementul timpului depinde de abilitățile de inteligență emoțională ale autogestionării și managementului relațiilor.

Crearea unui program bun este un lucru rațional, dar respectarea acestui program este decisiv emoțională. Mulți dintre noi pornim în fiecare zi cu cele mai bune intenții de a ne gestiona timpul cu înțelepciune. Dar apoi primim un e-mail complicat de la un coleg de serviciu sau un apel telefonic care ne consumă de la un prieten. Ne petrecem restul zilei lucrând pentru a rezolva problemele care nu erau acolo dimineață. Până să-ți dai seama, ziua a trecut și ești complet pe lângă programul stabilit.

Când distragerile țin de tine, respectarea unui program necesită autogestionare. Când nevoile celorlalți îți împiedică planurile, este nevoie de gestionare eficientă a relațiilor pentru a finaliza relația, asigurând în același timp că prioritățile tale sunt încă luate în calcul.

 

Dorința schimbării

Uneori, schimbarea este greu de făcut. Cei care aplică abilități de auto-conștientizare și abilități de auto-gestionare tolerează schimbarea cu mult mai mult succes. Conștientizarea de sine îți permite să te adaptezi ușor schimbării, deoarece îți oferă perspectiva necesară pentru a realiza când apare schimbarea și cum te afectează.

 

Asertivitatea

Inteligența emoțională este de obicei greșită ca sinonim pentru „frumos”. De fapt, cel mai inteligent răspuns emoțional este adesea unul în care te exprimi deschis și direct. Citându-l pe Aristotel, a te enerva este ușor. A te supăra pe persoana potrivită, la momentul potrivit și în gradul potrivit necesită inteligență emoțională. Pentru a fi hotărât, trebuie să știi ce simți, să înțelegi cu exactitate cealaltă parte și să te exprimi într-un mod care să obțină cel mai bun rezultat.

 

Luarea deciziilor importante

A durat mult până a înțeles lumea că emoțiile pur și simplu nu pot fi – și nu ar trebui – să fie ignorate atunci când luăm decizii. Neuroștiința ne arată că uneori cel mai rațional lucru pe care îl poți face este să ai încredere și să te bazezi pe emoțiile tale atunci când iei o decizie. Însă, pentru a face acest lucru, trebuie să fii conștienți de emoțiile pe care le simți, să știi de ce le ai și să vezi cum influențează situația.

 

Sursă: Dr. Travis Bradberry is the award-winning co-author of the #1 bestselling book, Emotional Intelligence 2.0, and the cofounder of TalentSmart, the world’s leading provider of emotional intelligence tests and training, serving more than 75% of Fortune 500 companies. His bestselling books have been translated into 25 languages and are available in more than 150 countries. Dr. Bradberry has written for, or been covered by, Newsweek, TIME, BusinessWeek, Fortune, Forbes, Fast Company, Inc., USA Today, The Wall Street Journal, The Washington Post, and The Harvard Business Review.

Prea mult stres în viaţa ta?

dsorin | PositiveMindset | , , , ,

Trăim într-o lume în care stresul este inevitabil. Tehnologia la care suntem expuşi ne pune la dispoziţia celorlalţi 24 ore pe zi, făcând să pară imposibil să creăm un echilibru în angajamentele noastre şi să combatem stresul. Prinşi întotdeauna într-o listă cu lucruri de făcut, omitem că frica, îngrijorarea şi suferinţa pot pune stăpânire pe trupul şi mintea noastră. Cum ştim când suntem prea stresaţi?

Fiecare dintre noi avem reacţii diferite la stres, astfel este esenţial să examinezi reacţiile fiziologice, comportamentale şi psihologice.

Mai jos sunt câteva semne commune ca reaţii la stresul excesiv:

Semne fiziologice:

  • Dureri cronice
  • Dureri de cap
  • Tensiune musculară
  • Ameţeală/Greaţă
  • Încleştarea maxilarului sau a pumnilor
  • Hipertensiune arterială

Semne comportamentale:

  • Creşterea cantităţii utilizate a diferitelor substanţe (nicotina, cafeina, alcool)
  • Retragere socială
  • Mâncat în exces
  • Crize de furie
  • Mai puţină mişcare

Semne psihologice

  • Tristeţe sau depresie
  • Anxietate
  • Nelinişte
  • Lipsa motivaţiei sau de concentrare
  • Te simţi copleşit
  • Iritabilitate sau furie

Dacă întâmpini oricare dintre aceste semne, trebuie să iei măsuri să reduci stresul din viaţa ta. Iată câteva întrebări simple, dar pe care ţi le poţi pune pentru a identifica domeniile care pot fi îmbunătăţite. Adresarea întrebărilor corecte poate ajuta la identificarea îmbunătățirilor pe care le poţi face pentru a te simți mai relaxat și pentru a controla sănătatea ta.

 

Cine mă poate sprijini?

Cu toţii ar trebui să avem oameni în viața noastră, care să fie ne influențeze pozitiv, care ne sprijină. Ei pot fi prieteni, membri ai familiei, mentori, lideri spirituali, colegi și profesioniști în domeniul sănătății mintale.

 

Care sunt activităţile care mă fac fericit?

Munca poate fi plăcută, dar toată lumea are nevoie de hobby-uri care nu sunt legate de concurență sau de realizarea personală. Ce te ajută să te relaxezi? Aceste activități pot include cititul, dansul, grădinăritul, jocurile de societate, meșteșugurile etc.

 

Care sunt obiceiurile mele de somn?

Dacă ai aproximativ 8 ore de somn neîntrerupt pe noapte, vei putea gândi mai clar, vei îmbunătăţi sistemul imunitar și te vei concentra mai bine asupra muncii și relațiilor. Un pas simplu, cum ar fi oprirea televizorului/laptopului/telefonului cu o oră înainte de somn, asta va face o diferență uriașă în calitatea somnului.

 

Spun „nu” unor activităţi inutile?

Ideal, ar trebui să poţi transfera sarcini care nu sunt responsabilitatea ta, sau nu se încadrează în valorile și obiectivele tale personale. Dacă nu eşti sigur de unde să începi, aruncă o privire asupra calendarului și listei de lucru și vedezi ce poate fi delegat sau eliminat complet.

 

Sunt organizat?

Când poţi gestiona sarcini cu un program precis și ierarhizat în lista de sarcini, reduci anxietatea inutilă care poate însoți o agendă dezordonată și confuză.

 

Cum şi când exersez relaxarea?

Timpul pentru relaxare poate fi citirea unei cărți, realizarea unei plimbări sau ascultarea muzicii. Poate că trebuie să petreci câteva minute cu respirații profunde în fiecare zi, yoga sau meditația vă pot oferi timpul necesar pentru a crea un echilibru.

 

Cunosc profesioniști care pot ajuta?

Un control anual te poate ajuta să evaluezi impactul stresului și să găseşti soluții. De asemenea, profesioniștii din domeniul sănătății mintale pot oferi informații valoroase despre sănătatea ta comportamentală și emoțională și te pot ajuta să faci un plan pentru o viață echilibrată. Un terapeut te poate învăța cum să te eliberezi de stress prin diferite tehnici.

Dacă te simți copleșit și nu eşti sigur de unde să începi, abordează problemele fizice. Alimentația, exercițiile fizice și psihologul pot avea un impact semnificativ. Dar nu trebuie să faci aceste schimbări majore peste noapte. Poţi începe cu găsirea unui loc sau activităţi de relaxare şi oprirea tehnologiei din jurul tău înaintea somnului. Pe măsură ce începi să faci schimbări, fii atent la cee ace reduce stresul şi notează-ţi. Nu toate tehnicile de relaxare funcţionează pentru toata lumea.

Adevăratele schimbări încep atunci când îţi pui întrebările bune şi te joci de-a detectivul cu mintea şi corpul tău. Stresul poate juca întotdeauna un rol în viaţa ta, dar nu trebuie să fie personajul negativ al poveştii tale. Cu mentalitatea potrivită, poţi recâştiga controlul asupra minţii şi corpului tău.

 

Efectele poluării și stresului asupra copiilor

dsorin | PositiveMindset | , , , ,

Stresul la vârste fragede este un lucru obișnuit în rândul tinerilor din medii defavorizate, care trăiesc adesea și în zone cu o expunere mai mare la poluarea aerului.

Poluarea aerului are efecte negative asupra sănătății fizice, iar activitatea recentă a început să dea de asemenea efecte negative asupra sănătății mintale.

Stresul, în special la vârste fragede, este unul dintre cei mai cunoscuți factori care influenţează sănătatea mintală.

Noul studiu este unul dintre primele care examinează efectele combinate ale poluării atmosferice și ale stresului de la vârste fragede asupra copiilor.

“Expunerea de la vârste fragede la hidrocarburi aromatice policiclice, o substanţă neurtoxică comună în poluarea aerului, pare să amplifice sau să susțină efectele stresului social și economic timpuriu asupra sănătății mintale a copiilor”, declară primul autor David Pagliaccio, doctor, profesor asistent de neurologie clinică în psihiatrie de la Columbia Psychiatry.

„Poluanții atmosferici sunt comuni în mediul nostru, în special în orașe şi având în vedere inegalitățile socio-economice și nedreptatea mediului înconjurător, copiii care cresc în condiții dezavantajate sunt mai predispuşi să se confrunte atât cu stresul, cât și cu expunerea la substanțe chimice neurotoxice”, declară autoarea Amy Margres, doctor și profesor asistent de psihologie medicală în psihiatrie la  Columbia Psychiatry.

Datele au fost înregistrate la CCCEH Mothers and Newborns din Manhattan De Nord și Bronx, din care fac parte participanţi care se autoidentifică ca africani, americani sau dominicani. Mamele au purtat un rucsac de monitorizare a aerului în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină pentru a măsura expunerea la poluanții atmosferici în fiecare zi. Atunci când copiii lor aveau 5 ani, mamele au raportat că au fost stresate în viața lor de zi cu zi, inclusiv în privința vecinilor, dificultăți materiale, violență domestică, lipsă de sprijin social și niveluri ridicate de suferință. Mamele au raportat apoi simptomele psihice ale copilului lor la vârste de 5, 7, 9 și 11 de ani.

Efectul combinat al poluării atmosferice și apariția stresului la vârste fragede a fost observat în mai multe probleme de gândire și de atenție/ADHD la vârsta de 11 de ani. (Problemele de gandire includeau ganduri si comportamente obsesive sau ganduri pe care altii le considera ciudate.)

Stresul poate conduce la schimbări ample, de exemplu,  în expresia epigenetică, corizol, inflamație și structura și funcția creierului.

Studiile anterioare care utilizează aceleași date au constatat că expunerea prenatală la poluarea aerului sporesc simptomele ADHD la copii. Un alt studiu a demonstrat că o combinație între poluarea aerului și sărăcie poate reduce IQ-ul copiilor.

 

Steve Jobs a inițiat teoria managementului iconoclastic

dsorin | PositiveMindset | , , , , , ,

Oamenii de știință au confirmat că Steve Jobs a fost cu zeci de ani înaintea vremurilor sale

Cu treizeci de ani în urmă, mantra lumii de afaceri a fost “lăcomia este bună” deoarece (așa cum a spus filmul Wall Street), “lăcomia surprinde esența spiritului evolutiv … lăcomia pentru viață, pentru bani, pentru dragoste, pentru cunoaștere a marcat creșterea bruscă a omenirii”. Nu este o filozofie a vieții, cât o teorie a managementului. Era încurajat, ba chiar cerut, ca directorii îți urmăresc propriul interes și îmbogățirea proprie, nu pentru ei, ci pentru binele omenirii.

Teoria “Lăcomia este bună” a fost o abatere de la conceptele anterioare de bună administrare, care a avut tendința de a pune accentul pe administrarea companiei, a angajaților săi, a clienților și a comunității în general.

Pentru Steve Jobs nu lăcomia a fost cea care a determinat oamenii (și implicit omenirea) să evolueze, era o atitudine plină de logică. Biograful Walter Isaacson îl citează pe Steve explicând acest mod de gândire:

“Dacă stai și observi, vei vedea cât de neliniștită este mintea ta. Dacă încerci să o calmezi, nu vei reuși decât să înrăutățești situația, are nevoie de timp să se liniștească, iar când se întâmplă asta, vei reuși să auzi lucrurile mai subtile – adică atunci când intuiția ta începe să înflorească și începi să vezi lucrurile mai clar și să fii prezent. Mintea încetinește și în acest moment poți vedea o expansiune extraordinară. Puteți vedea mai mult decât o făceați până acum.”

În mijlocul nebuniei “lăcomia este bună”, Steve îmbrățișa spiritul, care este exact opusul său. Spiritul se concentrează asupra interiorului, lăcomia se concentrează asupra exteriorului.

Acum, la 8 ani de la moartea lui și la 30 de ani după ce a îmbrățișat misticul, neuroștiința a dovedit că intuiția sa a fost corectă. Explorarea creierului a arătat recent că spiritul său de meditație vă poate ajuta să fiți un manager mai eficient și mai creativ.

Conform unui articol recent “Neuroștiința meditației” publicat în Jurnalul Britanic al Neuroștiinței:

“S-a demonstrat că această atitudine, ca urmare a schimbărilor neurologice cauzate de practica sa, poate spori atenția, în condițiile în care cortexul cingular (regiunea asociată cu atenția) a arătat schimbări de activitate și structură ca răspuns la meditația de tip mindfulness.”

 

Cu alte cuvinte, meditația de tip mindfulness ajută un manager să devină mai capabil să:

– se concentreze pe perioade mai lungi de timp

– să rămână calm atunci când se află sub presiune

– să gestioneze mai bine stresul legat de locul de muncă, toate acestea fiind de mare folos managerilor.

Meditația de tip mindfulness îmbunătățește, de asemenea, creativitatea, potrivit cercetărilor efectuate la Universitatea din Amsterdam și publicate  în Buletinul de Psihologie Personală și Socială, care a menționat acest lucru:

“Studiile care examinează efectele unei meditații de tip mindfulness asupra factorilor pertinenți pentru creativitate sugerează o relație uniformă și pozitivă.”

Ceea ce Steve Jobs a intuit, a confirmat acum neuroștiința : nu lăcomia este cea care îi motivează pe marii lideri, ci capacitatea lor de a găsi inspirație în propria persoană și de a o comunica apoi și celorlalți. Briliant!

Rețelele de socializare îți afectează viața?

dsorin | PositiveMindset | , , , , ,

Impactul rețelelor de socializare asupra sănătății și bunăstării tale

Rețelele de socializare evoluează constant, oferind în permanență noi funcționalități pentru a păstra actualii utilizatori și a atrage alți utilizatori noi, iar timpul petrecut de aceștia pe aceste platforme este într-o continuă creștere.

Adolescenții petrec în medie 9 ore/zi pe platforme, iar copiii de 13 ani își verifică profilurile rețelelor de socializare de aproximativ 100 de ori/zi, devenind o parte importantă a rutinei lor zilnice.

Este de înțeles de ce rețelele sociale au devenit un factor important în viața noastră de zi cu zi. Este modalitatea prin care mulți dintre noi căutăm știri, divertisment și comunicare cu alte persoane. Dar, oare, toate comentariile, aprecierile, urmăritorii, înseamnă că suntem conectați cu adevărat cu alții?

Conexiunea socială este un element important pentru experiența umană. O serie de studii au examinat beneficiile acesteia, constatând că persoanele cu legături sociale au niveluri mai scăzute de anxietate și depresie, un sistem imunitar mai puternic, perioade mai rapide de recuperare după o boală și chiar o șansă sporită de longevitate. Pe de altă parte, studiile arată că lipsa conexiunii sociale este corelată cu o stimă de sine scăzută, un nivel scăzut al empatiei față de ceilalți, vulnerabilitate la boală și un risc mai mare de depresie.

Dar unde se încadrează rețelele sociale în toată această discuție? Sunt considerate mijloace corecte de conexiune cu ceilalți? Sau ne izolează mai mult decât ne dăm seama?

 

Ce știm deja?

Au existat o serie de studii care au examinat consecințele comparației cu care majoritatea ne confruntăm. Observăm pozele postate din vacanță a prietenilor noștri și realizăm că noi încă nu m reușit să plecăm în calatoria pe care ne-o dorim de 2 ani. Un studiu din Marea Britanie a intervievat 1500 de utilizatori Facebook și Twitter, constatând că 62% din ei au afirmat că nu se simt inferiori, iar 60% au spus că au sentimentul de gelozie în momentul în care se compară cu alți utilizatori.

Chiar dacă suntem conștienți că oamenii se străduiesc să creeze imaginea unei “vieți perfecte” pe rețelele de socializare doar postând acele fotografii pe care doresc să le vadă și ceilalți, încă ne judecăm singuri.

Cercetări anterioare au arătat, că rețelele sociale ar putea:

-Să determine un comportament sedentar

-Să crească dependența de internet

-Să ne determine să avem mai puține interacțiuni față în față cu alte persoane

-Să reducă competențele de socializare directă

Rețelele sociale și bunăstarea ta

Desigur, există persoane care spun că doar cei cu stima de sine scăzută vor fi afectați negativ de comparația socială. Unele studii au constatat că rețelele sociale au contribuit la consolidarea unor legături din viața reală, cu ar fi cu vechii prieteni sau foștii colegi pe care nu mai aveai cum să îi contactezi din nou.

 

Cu toate acestea, un studiu recent care a examinat utilizarea Facebook sugerează că, în mare parte, rețelele sociale ar putea face mai mult rău decât bine.

Studiul a analizat aproximativ  5000 de oameni pentru a vedea cum s-a schimbat sănătatea lor mentală și fizică în timp, în asociere cu activitatea pe Facebook, în decursul a doi ani. Printre indicatorii lor de bunăstare se numără: satisfacția în viață, sănătatea mintală autoraportată, sănătatea fizică autoraportată și IMC (indicele de masă corporală). Indicatorii lor pentru utilizarea Facebook au inclus: aprecierile pozelor, crearea de postări și clic pe link-uri. Cercetătorii au avut, de asemenea, măsuri ale conexiunilor lor din viața reală. Studiul se distinge de cercetarea anterioară prin analiza sa cuprinzătoare și abordarea multidimensională – utilizând trei valuri de date pe o perioadă de doi ani, punând în aplicare măsuri obiective de utilizare a Facebook; și integrarea informațiilor despre rețelele sociale reale ale participantului, care le-au permis să compare direct rețelele față în față și interacțiunile online.

Studiul se distinge de cercetarea anterioară prin analiza sa cuprinzătoare și abordarea multidimensională – utilizând trei valuri de date pe o perioadă de doi ani, punând în aplicare măsuri obiective de utilizare a Facebook; și integrarea informațiilor despre interacțiunile din viața reală ale participantului, care le-au permis să compare direct socializarea față în față și interacțiunile online.

Ceea ce au constatat aceștia a fost uimitor: acolo unde interacțiunile față în față au fost corelate pozitiv cu bunăstarea generală, activitatea în online a fost asociată în mod negativ.

Rezultatele au fost destul de grăitoare în ceea ce privește sănătatea mentală: “Majoritatea rezultatelor legate de utilizarea Facebook au prevăzut, într-un an, o scădere a sănătății mentale cu un an mai târziu. Am constatat că atât aprecierile fotografiilor celorlalți, cât și clickurile pe linkuri au prevăzut în mod semnificativ o reducere ulterioară a sănătății fizice, mintale și a satisfacției de viață.” – Holly Shakya și Nicholas Christakis – autorii studiului.

Nu numai timpul petrecut pe aceste rețele de socializare este cel care ne afectează bunăstarea, ci și faptul că înlocuim interațiunea față în față cu cea de pe platforme. Pe scurt, acestea nu reprezintă un substitut pentru interacțiunile reale cu ceilalți.

În medie, un utilizator petrecere cel puțin o oră/zi, iar mulți dintre noi verificăm platformele imediat după ce ne trezim în fiecare dimineață. Este momentul să începem să evaluăm influența pe care o au aceste rețele de socializare asupra vieții noastre. Deși, are cu siguranță farmecul și meritele lor, ne poate afecta în moduri pe care încă nu le realizăm. Dar, devenind din ce în ce mai conștienți de impactul lor, putem începe să luăm măsuri care să ne permită să controlăm mai mult sănătatea și bunăstarea noastră.

5 modalități prin care poți obține controlul asupra vieții tale

dsorin | PositiveMindset

Când reușim să ne atingem obiectivele propuse avem un sentiment de satisfacție. Însă, cu toate acestea sunt situații în care nu ne atingem obiectivele din diferite motive, interne sau externe, ceea ce poate reprezenta o lovitură puternică pentru egoul nostru, eșecul reușind să pună sub semnul întrebării propriile noastre convingeri. Cu toții avem parte de eșeuri la un moment dat în viața noastră, unele grave, altele pot fi lecții valoroase, dar acestea ne fac să ne simțim slabi, demotivați și lipsiți de putere.

Când lucrurile nu merg așa cum am planificat, începem să simțim că nu avem control asupra situației, iar acest lucru este deprimant, afectează modul în care ne comportăm, ne împiedică să fim fericiți și începem să ne îndoim de noi înșine.

Mai jos vei descoperi 5 moduri prin care poți să preiei controlul asupra vieții tale și a modului în care reacționezi la anumite situații.

Învață să te accepți și să ai mai multă încredere în tine

Fiecare trăsătură pe care o ai poate fi privită atât dintr-o perspectivă negativă, cât și dintr-una pozitivă. Dacă ești hotărât și nu renunți ușor, unii oameni te pot considera încăpățânat. Dacă ești ambițios, alții te pot vedea lacom. În esență, totul depinde de context și de situație, de mediul în care trăiți și de oamenii de care sunteți înconjurați, dacă aceștia sunt dispuși să răsplătească sau să suprime trăsăturile tale.

Avem propria viziune asupra noastră, în timp ce alții au o perceție diferită, însă adevărul este undeva la mijloc. Trebuie doar să înveți să te accepți așa cum ești si să lucrezi la eliminarea defectelor pe care le considerați nocive.

Renunță la ideea că poți deveni o persoană pe care toată lumea o va admira, deoarece cu toții suntem diferiți și nu putem privi cu aceeași ochi și aceeași perspectivă.

 

Fii mai organizat

Dacă simți că nu ai control asupra vieții tale, poți încerca să fii mai organizat.

Organizează-ți programul zilnic, activitățile și mesele. Te vei simți mai bine într-un mediu organizat, știind că posibilitatea de a apărea probleme neașteptate este mai mică și nu se pot ivi lucruri care să te ia prin surprindere, toate activitățile putând fii mult mai ușor monitorizate. Asta va ține stresul departe și îți va oferi o stare de mulțumire atunci când, la finalizarea unei sarcini, o vei putea elimina de pe lista ta.

Pune accent pe dezvoltarea personală

Dezvoltarea personală implică multe lucruri. Asta poate însemna o schimbare a mentalității, dobândirea de noi competențe sau schimbarea stilului de viață.

Oricare din cele de mai sus vor contribui pozitiv la modul în care te privești, vei observa un nivel mai ridicat al încrederii în tine și vei avea control asupra vieții tale.

 

Fă sport

Sportul este o bună modalitate de a te detensiona, iar corpul tău va produce mai multă energie care contribuie la o stare de bine. Timpul poate fi o problemă în practicarea sportului, însă poți încerca aplicații sau tutoriale pe Youtube în care sunt explicate tipurile de exerciții pe care le poți face și acasă. Poți încerca chiar și 20 de minute de yoga dimineața, înainte de a pleca la birou sau înainte de culcare.

 

Ai grijă la alimentație

Pe lângă sport, este important să ai o alimentație sănătoasă.

Gândește-te la asta: creierul tău este întotdeauna “pornit” . Are grijă de gândurile și mișcările tale, de respirație și bătăile inimii, de simțuri – acesta funcționează 24/24, chiar și în timp ce dormiți, este motorul organismului tău. De aceea, creierul are nevoie de o alimentație constantă și echilibrată, ce conțin preparatele pe care le consumi fac diferența, afectează sau contribuie la structura și funcția lui și implicit influențează starea de spirit.

Creierul funcționează în parametrii normali atunci când primește combustibil de calitate, asta înseamnă că trebuie să consumi alimente bogate în vitamine, antioxidanți și minerale, care îl protejează de stresul oxidativ.

Substanțele din alimentele procesate sau rafinate, sunt mult mai greu de eliminat din organism. Un exemplu este zahărul, pe care îl întâlnim în compoziția a peste 74% din alimentele pe care le găsim în supermarketuri. Consumul ridicat de zahăr este dăunător pentru creier, încetinind funcțiile și procesele cognitive ale acestuia. În plus, agravează simptomele tulburărilor unor stări de spirit, precum depresia.

Puterea condiționării mentale

dsorin | PositiveMindset | , ,

Cum te poate ajuta tehnica vizualizării să-ți maximizezi performanța

Care este diferența între o persoană care acționează și o persoană care nu? Este un singur cuvânt: certitudinea.

Gândește-te! Dacă ești absolut sigur că vei obține rezultatul pe care ți-l dorești și că acest rezultat îți va schimba viața, cu certitudine vei acționa. Pe de altă parte, dacă ești absolut sigur că, indiferent de ceea ce faci, pur și simplu nu va funcționa, nu îți vei pierde timpul pentru a face mișcări reale.

Desigur, acestea sunt extremele. Cei mai mulți dintre noi ne regăsim undeva la mijloc – în lumea lui  „poate va funcționa, poate nu”.  Și aceasta este adevărata zonă de pericol. Pentru că sfârșim prin a face eforturi cu jumătate de măsură, mai degrabă decât să ne punem inima și sufletul în ea.

Cheia este să creezi certitudine absolută – să te autoconvingi că vei realiza ceea ce ți-ai propus, indiferent de ceea ce se întâmplă în lumea exterioară. Trebuie să gândești că obții rezultatele, ca și cum acest lucru s-a întâmplat deja. Și unul dintre cele mai bune moduri de a face acest lucru este prin tehnica vizualizării.

 

Ce este tehnica vizualizării?

Cu toții avem convingeri care ne limitează. Uneori, lăsăm starea de fapt să dicteze ceea ce credem că este posibil. În alte situații permitem ca îndoielile pe care le avem să aibă putere asupra noastră. Alteori, este posibil ca subconștientul nostru să nu ne lase să acționăm.

Tehnica vizualizării este o tehnică care ne permite să depășim aceste limitări. Suntem capabili să ne vedem reușind – nu doar la un nivel înalt, ci într-un mod foarte detaliat și precis. Vedem cum arată rezultatele și ne imaginăm modul în care vom reuși. Ce este interesant este că, în acest sens, ne cufundăm în emoțiile care fac parte din acel succes, din acea experiență. Deoarece nu este doar un exercițiu mental, ci devine o experiență a întregului corp care are impact psihologic, emoțional și fizic. Și este acea dinamică atotcuprinzătoare care ajută la producerea unei certitudini absolute, ceea ce ne permite să transcedem granițele pe care ni le-am impus (poate, fără vrerea noastră) înainte.

Aceasta este puterea tehnicii vizualizarii- de a vizualiza rezultatele peste tot, ca și cum s-ar fi întâmplat deja.

 

Un ritual pentru succes

Potențialul de a obține orice ne dorim este întotdeauna acolo. Majoritatea oamenilor au o convingere puternică despre potențialul lor real și asta influențează acțiune pe care le întreprind. Apoi, acțiunile pe care le întreprind determină rezultatele și, în mod ironic, aceste rezultate le consolidează convingerile preexistente.

Dacă ceva reprezintă o necesitate pentru tine, trebuie să îl faci să funcționeze. Trebuie să îți setezi mentalitatea că vei face orice pentru a reuși.

Dar tehnica vizualizării nu este un exercițiu care se face o singură dată. Este un ritual. Trebuie să te autoconvingi din nou, astfel încât să știi fără nicio umbră de îndoială că vei obține rezultatele pe care le dorești.

4 soluții pentru tehnica vizualizării

  • Adoptă o perspectivă exterioară

Privește-te de sus, sau din afara corpului tău, în timp ce parcurgi mișcările. De exemplu, dacă te pregătești pentru o prezentare , imaginează-ți cum intri în cameră. Cât de calmă este starea ta? Ce porți? Analizează hotărârea de pe chipul tău. Apoi analizează modul în care susții prezentarea. Ești confortabil, relaxat, pregătit și sigur pe tine?

 

  • Concentrează-te pe greșeli

Deși acest lucru poate părea contraintuitiv, obiectivul este să acorzi o atenție suplimentară zonelor cu performanțe slabe – deoarece acestea reflectă anumite nesiguranțe pe care le-ai putea avea. Dacă începi să vezi cei din public par neimpresionați și acest lucru îți afectează prezentarea, acest lucru poate reflecta o profundă lipsă de încredere în capacitatea ta de a susține prezentarea. Reține acest aspect, astfel încât să poți exersa felul în care ai reacționa. Apoi redă acea scenă de mai multe ori până când o înțelegi corect și ești capabil să îți menții calmul pe toată durata prezentării. Scopul final este să poți face o schimbare automată atunci când un gând sau o emoție negativă intră în spațiul tău.

 

  • Creează o experiență multi senzorială

Simte cum emană încrederea din interiorul tău, în timp ce intri în cameră. Nu îți imagina, experimentează cum ar fi să îți reușească prezentarea. Care sunt sunetele din cameră? Există zgomot de fond? Cum vorbești? Cum par fețele oamenilor din cameră? Simți cât de confortabil, relaxat și sigur pe tine ești în timp ce susții prezentarea. Simte energia din cameră. Această practică se va transmite tehnic și tactic către corpul tău. Vei fi capabil să fii încrezător și vei putea imita mai bine o performanță coerentă atunci când vei susține prezentarea reală dacă ți-ai făcut un ritual din crearea unei conexiuni minte-corp.

 

  • Scrie un raport detaliat despre proces

Pune cât mai multă acțiune în scenariu. Descrie  sentimentele pe care le experimentezi. Detaliază sunetele. Analizează tot ce vezi. Scrie chiar și ce ai face dacă o componentă negativă ar apărea în mintea ta – adică respinge automat orice gând sau emoție care nu îți este benefic. Apoi, citește-ți prezentarea încă o dată. Sau mai bine, înregistreaz-o și ascult-o  în mașină în timp ce conduci sau când te plimbi. Scopul este să îți întipărești ferm în minte experiența pe care o dorești, devenind astfel cea mai bună versiune a TA.

 

Schimbă-ți cuvintele, schimbă-ți viața

dsorin | PositiveMindset | , ,

Cei mai mari lideri ai lumii au folosit întotdeauna puterea cuvintelor pentru a transforma emotiile celorlalti si a le inspira viziunea lor pentru a crea schimbarea.

Avem în noi capacitatea de a folosi cuvintele pentru a ne schimba viața în bine, acele cuvinte care vor “aprinde” schimbarea, vor inspira acțiuni, astfel îmbunătățindu-ne calitatea vieții.

Cuvintele reprezintă motorul în exprimarea și împărtășirea experiențelor personale cu ceilalți, dar este posibil să nu realizezi care este impactul cuvintelor pe care le utilizezi zilnic.

Modul în care vorbești cu tine influențează direct modul în care experimentezi lucrurile în viață. Dacă vorbirea internă este una negativă, există posibilitatea ca experiențele tale externe să fie și ele negative. Prin simpla schimbare a vocabularului obișnuit, acele cuvinte pe care le folosești pentru a descrie emoții, poți schimba modul în care gândești, cum te simți și cum trăiești și vei fi uimit de experiențele externe pozitive pe care le vei descoperi. Aceasta este puterea “Vocabularului transformațional” – folosirea conștientă a cuvintelor pentru a-ți schimba și îmbunătăți viața.

 

Care este vocabularul tău obișnuit?

Limba română conține aproximativ 67.000 de cuvinte, 600 dintre acestea sunt folosite pentru a descrie emoțiile, două treimi descriind emoțiile negative. Creierul nostru lucrează la viteză mare, prelucrează informațiile pentru a deveni mai eficient astfel se ajunge la utilizarea repetată a aceluiași vocabular, dar acest lucru duce la limitarea emoțională.

Cuvintele și emoțiile

Fă o listă a emoțiilor pe care le simți cel puțin o dată pe săptămână.

90% dintre oameni notează în medie 12 cuvinte, din care mai mult de jumătate exprimă sentimente negative. Ai analizat vreodată cuvintele pe care le utilizezi în mod obișnuit și cum îți influențează starea de bine și viața? Poți observa cum vocabularul negativ îți afectează emoțiile și experiențele?

Cuvintele pe care le asociem experienței trăite devin experiența noastră. Cuvintele au un efect biochimic asupra corpului. În momentul în care utilizezi cuvântul “devastat” se va produce un efect chimic foarte diferit față de utilizarea expresiei “sunt puțin dezamăgit”.

 

Schimbă-ți cuvintele, schimbă-ți viața

Este posibil ca experiența noastră să fie influențată de cuvintele pe care le folosim? Încearcă pentru început să îți identifici obiceiurile emoționale și să le înlocuiești cu un cuvânt nou pentru a rupe modelul implicit de gândire și sentimente.

O mică dar importantă schimbare

Poate fi într-adevăr atât de ușor? Doar schimbând cuvintele pe care le utilizăm în mod obișnuit pentru a ne descrie emoțiile, am putea schimba calitatea vieții noastre? Putem fi proactivi în alegerea emoțiilor și ne putem face experiențele mai plăcute. Dacă te întrebi cum să îți schimbi viața în cel mai simplu mod, începe cu un singur cuvânt. Înlocuiește un cuvânt care va transforma modul în care experimentezi ceva “negativ”. Schimbarea tiparelor emoționale este cheia pentru conturarea deciziilor, acțiunilor și vieții tale. Acesta este modul în care creezi o alegere în loc de o reacție obișnuită.

Vocabularul transformațional îți oferă posibilitatea de a-ți schimba experiențele în viață, scăzând intensitatea emoțiilor negative până la punctul în care nu mai au puterea să te controleze. Poate fi folosit și în cazul experiențelor pozitive, pentru a le intensifica.

Dialogul intern îți poate schimba viața. Începe de astăzi să creezi obiceiuri benefice și vei obține mai rapid o stare pozitivă.

Cum să stimulezi energia în mod holistic

dsorin | PositiveMindset | , , ,

Înțelegerea modului de creștere a energiei nu este doar o preocupare pentru sportivi. Proprietarii de afaceri și profesioniștii se întreabă adesea cum să stimuleze energia, având în vedere rezistența fizică, mentală și emoțională necesară pentru a conduce o companie de succes. Indiferent dacă lansați o afacere, creșteți o afacere sau conduceți o afacere, probabil că aveți nevoie de mai multă energie. Prin stăpânirea strategiilor pentru atingerea stării dvs. de vârf de concentrare mentală și vitalitate fizică, puteți crește nivelul de energie în mod natural.

 

Cum să crești energia: Principii de ba

Când vine vorba de a înțelege cum să creștem energia în mod natural, este vital să înțelegem natura holistică a „energiei”, starea de claritate mentală, calm emoțional și vigilență fizică care ne permite să realizăm tot ce trebuie să facem într-o zi. În schimb, atunci când simțim că avem nevoie de mai multă energie, cauza este probabil triplă, ceea ce implică oboseala sistemului nostru fizic, emoțional și / sau mental. Deoarece fiecare sistem este interconectat cu celelalte, atunci când doar unul dintre cele trei este epuizat, întreaga noastră ființă simte diferența în nivelurile noastre de energie.

 

Modalități de creștere a energiei

Există două modalități de creștere a nivelului de energie în mod natural: fizic și mental / emoțional. Când sunt folosite împreună pentru crearea unui stil de viață sănătos, ele te ajută să treci de bariere și să descoperi o viață extraordinară.

 

Patru strategii fizice pentru creșterea nivelului de energie

Când oamenii spun „Am nevoie de mai multă energie”, ei se referă la energia fizică. Dacă sunteți in aceeasi situatie, asigurați-vă că acordați prioritate urmatoarelor strategii fizice care vă mentin un mod de viață mai sănătos:

 

  1. Stabiliți o rutină regulată.

Pentru a începe să înțelegeți cum să creșteți energia, trebuie să stabiliți o rutină obișnuită care să permită un somn adecvat, exerciții fizice suficiente și o nutriție adecvată, în același timp, să vă dezvoltați relațiile profesionale și personale. Pe măsură ce încorporați strategiile de stimulare a energiei în rutina zilnică, acestea vor deveni obișnuite, creând o sursă de energie de durată, care nu va fi perturbată de modificările de program, de vreme sau de alte activitati.

  1. Abordați o dietă sănătoasă, organică.

Alimentația corectă se află în centrul absolut al nivelurilor de energie. Mâncarea produselor nesanatoase, a produsele prelucrate și zahărul nu numai că te fac să te simți letargic, dar poate duce la creșterea în greutate. Dacă aveți nevoie de mai multă energie, trebuie să adoptați o dietă de sănătate durabilă, care să includă alimente cu toxicitate scăzută, apă purificată și uleiuri esențiale.

 

  1. Suplimentează-ți dieta.

Urmarea unei diete sănătoase este esențială pentru cei care doresc să crească nivelul de energie, dar chiar și cea mai bine planificată dietă are lacune. Suplimentele de înaltă calitate pot umple aceste goluri cu nutrienți de care corpul are nevoie pentru a prospera și a stimula energia, îmbunătățind în același timp sănătatea generală.

 

  1. Fă exerciții fizice suficiente.

Mișcarea duce de fapt la mai multă energie pe termen lung și este una dintre cele mai vitale moduri fizice de a crește energia. Exercitarea timp de 30 de minute pe zi timp de cel puțin trei zile în fiecare săptămână beneficiază de toate sistemele corporale, facilitând în același timp somnul de înaltă calitate, ceea ce la rândul său va crește nivelul de energie. Dacă nu puteți gestiona acest nivel de exerciții la început, începeți cu 10 sau 15 minute de mers sau greutăți ușoare câteva zile pe săptămână și pregătiți-vă de acolo. Dacă aveți nevoie de ajutor suplimentar, luați în considerare să lucrați cu un antrenor de sănătate pentru a dezvolta un plan de exerciții eficient.

Patru strategii mentale și emoționale pentru creșterea nivelului de energie

Dacă vă simțiți permanent nemotivat și nu aveți forța necesară pentru a vă simți entuziasmat, aveți o lipsă de energie emoțională. Întrucât mintea și emoțiile sunt interconectate, va trebui să lucrați la perspectivele dvs. pentru a vă recăpăta energia emoțională. Pe măsură ce lucrați pentru a înțelege cum să creșteți energia, încorporați următoarele sfaturi:

 

  1. Pregatește-te pentru succes

Pregatirea este o strategie minte-corp pentru a stabili tonul pentru ziua ta. Pregatirea folosește mișcări fizice și practici de mindfulness pentru a vă concentra gândurile asupra corpului, care, la rândul dvs., vă calmează emoțiile. Practicând strategii care clarifică și focalizează mintea, pregatirea este un mod eficient de a crește nivelul de energie în aproape orice circumstanță.

 

  1. Învață cum să-ți controlezi sentimentele

Lăsându-ți emoțiile să controleze fiecare acțiune poate fi consumator de energie și dăunătoare în crearea de relații sănătoase. A învăța cum să-ți controlezi sentimentele este, prin urmare, o componentă esențială a învățării cum să crești energia. Preia controlul emoțiilor tale astăzi, acordând atenție asupra lor și a ceea ce credințele limitative pot indica. Identificând declanșatorii și dând drumul trecutului, puteți deveni stăpânul propriilor emoții și vă puteți umple de energie pozitivă.

 

  1. Îmbrățișați conceptul că viața vi se întâmplă

Cei care caută modalități de creștere a energiei sunt adesea bătuți de viață. Adesea își pun întrebarea: „De ce mi se întâmplă asta?” Și simt că nu vor face niciodată o pauză. Indiferent de ce se întâmplă, încearcă să găsești binele și cultivă o mentalitate de recunoștință și apreciere. În loc să vizualizați evenimente ca eșecuri sau neplăceri, priviți-le ca pași necesari pentru crearea persoanei pe care v-ați propus să fiți. Când vedeți viața în această lumină pozitivă și vă concentrați pe calea pe care viața v-o pune la dispoziție, energia curge în tot ceea ce faceți.

 

  1. Transformă-ți cuvintele

Este posibil să vă sabotați încercările de a crește nivelul de energie, pur și simplu folosind cuvinte greșite, atât în ​​discuția de sine, cât și în conversațiile cu alte persoane. Dacă vă spuneți în mod constant dvs. sau altora că „sunt atât de obosit” sau „am cea mai proastă zi”, o veți crede și corpul dvs. va răspunde în consecință. Transformă-ți cuvintele și învață cum să crești energia identificând cuvinte negative pe care le folosești frecvent și găsind cuvinte pozitive care să le înlocuiască. Discutați cu un amic, care vă poate ajuta la scăderea tiparelor de conversație și în care aveți încredere că vă va atrage atenția asupra acestor modele atunci când încep să apară. Când utilizați în mod constant cuvinte optimiste, veți crește nivelul de energie și veți atrage alții care fac la fel.