BLOG

2020 – Anul inteligenței emoționale

dsorin | PositiveMindset | , , ,

De ce ar trebui să devii mai inteligent emoțional în 2020

  • 90% dintre cei mai performanți oameni au un nivel înalt de inteligență emoțională (IE).
  • Dr Travis Bradberry, co-autor al “Emotional Intelligence 2.0” dezvăluie cum poate ajuta totul, de la managementul timpului până la asertivitate.

Pentru mulți dintre noi, 2020 începe cu o promisiune – și aume că anul acesta vom îndeplini ceea ce n-am reușit până acum. Adesea, lucrurile obișnuite de zi cu zi se dovedesc a fi cele mai dificile – gestionarea timpului, tratarea oamenilor așa cum ar trebui, și tinerea lucrurilor în frâu atunci când acestea o iau razna.

Există două motive pentru care ne este atât de greu să ne atingem obiectivele:

Primul este că ne întindem mai mult decât ne e plapuma. Poate părea rezonabil să alegi trei sau patru abilități noi pe care să începi să le dezvolți însă aceasta este o așteptare pe care mintea nu o poate efectua. Atunci când încercăm să dezvoltăm prea multe abilități noi simultan, ele devin priorități concurente care ne distrag, descurajați și copleșiți.

Al doilea motiv pentru care majoritatea eforturilor de auto-îmbunătățire eșuează este faptul că emoțiile noastre ne modifică comportamentul. Fără o capacitate puternică de a ne recunoaște și de a ne gestiona emoțiile pe măsură ce apar, obiceiurile vechi vor muri cu siguranță greu.

 

Veștile bune:

Vestea bună este că poți aborda ambele probleme și poți face modificările dorite reușind anul acesta să-ți dezvolți o singură abilitate – inteligența emoțională (IE).

Cercetările din ultimele două decenii au arătat  că inteligența emoțională este probabil cel mai puternic factor de succes descoperit, afectând totul, de la performanța ta la locul de muncă, la starea ta de spirit și la calitatea vieții personale.

Am testat inteligența emoțională alături de alte 33 de abilități critice și am constatat că aceasta le include pe majoritatea. Nu este de mirare că 90% dintre cei mai performanți oameni au un nivel ridicat de IE.

Dar cum de joacă inteligența emoțională un rol atât de important când vine vorba de abilități? Creierul nostru este conectat astfel încât emoțiile sunt rădăcina întregului comportament uman. Indiferent dacă suntem sau nu conștienți de asta, motivația din spatele fiecărei acțiuni (indiferent cât de mică) este inerent emoțională.

Iată cum funcționează:

Toate simțurile tale primare intră la baza creierului tău. Înainte de a te gândi rațional la ceea ce experimentezi, aceste semnale trebuie să călătorească prin sistemul limbic – locul în care sunt generate emoțiile. Acest lucru îți asigură o reacție întâi emoțională la întâmplări.

Inteligența emoțională asigură o comunicare eficientă între centrele raționale și emoționale ale creierului tău. Pe măsură ce îți îmbunătățești inteligența emoțională, îți îmbunătățești abilitatea de a înțelege și controla motivațiile primare pentru comportamentul tău, ceea ce avantajează tot ceea ce faci în fiecare zi. Inteligența emoțională este puternică și eficientă – vă permite să vă concentrați energia pe o singură abilitate cu rezultate extraordinare. Inteligența emoțională este puternică și eficientă – îți permite să îți concentrezi energia pe o singură abilitate cu rezultate extraordinare.

 

Cum arată inteligența emoțională?

Inteligența emoțională este „ceva” din fiecare dintre noi, intangibil. Afectează modul în care gestionăm comportamentul, trecem prin problemele sociale și luăm decizii personale care obțin rezultate pozitive. Inteligența emoțională este formată din patru abilități de bază care se alătură sub forma a două competențe primare: competența personală și cea socială.

Competența personală cuprinde abilitățile de autocunoaștere și autogestionare, care se concentrează mai mult asupra ta individual decât asupra interacțiunilor tale cu ceilalți. Competența personală este abilitatea ta de a rămâne conștient de emoțiile tale și de a-ți gestiona comportamentul.

  • Conștiința de sine este abilitatea ta de a-ți percepe cu exactitate emoțiile și de a fi conștient de ele pe măsură ce apar.
  • Autogestionarea este abilitatea ta de a folosi conștientizarea emoțiilor tale pentru a rămâne flexibil și a-ți direcționa pozitiv comportamentul.


Competența socială este formată din abilitățile tale de conștientizare socială și de gestionare a relațiilor; competența socială este abilitatea ta de a înțelege stările de spirit, comportamentul și motivele altor persoane pentru a răspunde eficient și pentru a îmbunătăți calitatea relațiilor tale.

  • Conștientizarea socială este abilitatea ta de a prelua cu exactitate emoțiile altor persoane și de a înțelege ce se întâmplă cu adevărat.
  • Managementul relațiilor reprezintă abilitatea ta de a utiliza conștientizarea emoțiilor tale și a celorlalți pentru a gestiona cu succes interacțiunile.

În timp ce lucrezi la inteligența ta emoțională ți se vor îmbunătăți o mulțime de alte abilități. Este vorba de cinci abilități în jurul cărăra oamenii tind să își stabilească obiective atunci când începe un nou an.

Mai jos este descris cum poți îmbunătăți fiecare din aceste abilități doar concentrându-te pe inteligența ta emoțională.

 

Gestionarea timpului

În această epocă a abundenței, timpul este singurul lucru care nu este suficient. Poate tocmai de aceea, Google primește 111 milioane de căutări pe lună pentru Managementul timpului. Puțini oameni recunosc că managementul timpului depinde de abilitățile de inteligență emoțională ale autogestionării și managementului relațiilor.

Crearea unui program bun este un lucru rațional, dar respectarea acestui program este decisiv emoțională. Mulți dintre noi pornim în fiecare zi cu cele mai bune intenții de a ne gestiona timpul cu înțelepciune. Dar apoi primim un e-mail complicat de la un coleg de serviciu sau un apel telefonic care ne consumă de la un prieten. Ne petrecem restul zilei lucrând pentru a rezolva problemele care nu erau acolo dimineață. Până să-ți dai seama, ziua a trecut și ești complet pe lângă programul stabilit.

Când distragerile țin de tine, respectarea unui program necesită autogestionare. Când nevoile celorlalți îți împiedică planurile, este nevoie de gestionare eficientă a relațiilor pentru a finaliza relația, asigurând în același timp că prioritățile tale sunt încă luate în calcul.

 

Dorința schimbării

Uneori, schimbarea este greu de făcut. Cei care aplică abilități de auto-conștientizare și abilități de auto-gestionare tolerează schimbarea cu mult mai mult succes. Conștientizarea de sine îți permite să te adaptezi ușor schimbării, deoarece îți oferă perspectiva necesară pentru a realiza când apare schimbarea și cum te afectează.

 

Asertivitatea

Inteligența emoțională este de obicei greșită ca sinonim pentru „frumos”. De fapt, cel mai inteligent răspuns emoțional este adesea unul în care te exprimi deschis și direct. Citându-l pe Aristotel, a te enerva este ușor. A te supăra pe persoana potrivită, la momentul potrivit și în gradul potrivit necesită inteligență emoțională. Pentru a fi hotărât, trebuie să știi ce simți, să înțelegi cu exactitate cealaltă parte și să te exprimi într-un mod care să obțină cel mai bun rezultat.

 

Luarea deciziilor importante

A durat mult până a înțeles lumea că emoțiile pur și simplu nu pot fi – și nu ar trebui – să fie ignorate atunci când luăm decizii. Neuroștiința ne arată că uneori cel mai rațional lucru pe care îl poți face este să ai încredere și să te bazezi pe emoțiile tale atunci când iei o decizie. Însă, pentru a face acest lucru, trebuie să fii conștienți de emoțiile pe care le simți, să știi de ce le ai și să vezi cum influențează situația.

 

Sursă: Dr. Travis Bradberry is the award-winning co-author of the #1 bestselling book, Emotional Intelligence 2.0, and the cofounder of TalentSmart, the world’s leading provider of emotional intelligence tests and training, serving more than 75% of Fortune 500 companies. His bestselling books have been translated into 25 languages and are available in more than 150 countries. Dr. Bradberry has written for, or been covered by, Newsweek, TIME, BusinessWeek, Fortune, Forbes, Fast Company, Inc., USA Today, The Wall Street Journal, The Washington Post, and The Harvard Business Review.

Efectele nocive ale smartphone-ului

dsorin | Doctor Sorin | , , ,

Smartphonurile pot fi de un real ajutor în viețile noastre: ne țin la curtent cu toate noutățile, putem păstra legătura mai ușor cu familia și prietenii, ne poate direcționa către locațiile unde vrem să ajungem. Dar, în același timp acestea ne pot influența și negativ viața.

Unul dintre principalele dezavantaje este dependența față de ele.

Trebuie să înțelegi adevărata valoare a unei conversații. Una realizată față în față nu se poate compara cu una prin telefon, unde nu poți observa reacțiile rapide și involuntare ale persoanei, tonalitatea, rapiditatea cu care vorbește și foarte important, totul poate fi interpretat într-un mod subiectiv de receptor.

Prof. Dr. Manfred Spitzer (psihiatru, psiholog și cercetător în neuroștiințe) susține că prezența smartphoneului în viața noastră poate să scada nivelul IQ-ului și să producă un declin mintal la utilizatorii cu vârste fragede.

Iată 4 moduri prin care smartphone-ul poate înrăutăți viața:

 

  1. Contribuie la probleme de somn

Cercetările au arătat că utilizarea smartphone-ului înainte de culcare poate îngreuna adormirea din cauza luminii albastre emise de acesta.

“Nu numai că lumina puternică emisă de dispozitivele digitale ne afectează somnul, dar și conținutul din rețelele sociale ne distrage atenția, de asemenea”, a spus Dr. Flores.

 

  1. Are o influență negativă asupra educației parentale

Cercetările au arătat că, atunci când părinții utilizează telefoanele în timp ce se află cu copiii lor, aceștia nu sunt pe deplin prezenți, ceea ce poate duce la o serie de probleme emoționale pentru copii.

„Copiii se simt iubiți atunci când părinții lor sunt atenți cu ei; altfel, se vor simți neglijați din punct de vedere emotional. Ceea ce este mai rău este atunci când părinții sunt prezenți fizic, dar atenția lor este în altă parte. Mesajul pe care îl primesc copiii este că nu reprezintă o parte importantă a vieții părinților lor” a spus Dr. Flores.

 

  1. Oamenii își bazează propria valoare bazată pe aprecierile primite pe rețelele de socializare

Oamenii tind să se compare cu alte persoane pe rețelele de socializare și aprecierile pe care le primesc la postări, însă nu sunt conștienți că, în general, majoritatea persoanelor postează doar lucrurile și evenimentele frumoase din viața lor.

 

  1. Smartphone-urile nu sunt bune pentru creierul nostru

Telefoanele inteligente au înlocuit majoritatea activităților și ne scutesc de efortul mental, cum ar fi calcularea. Acestea pot încetini procesul de gândire.

Utilizarea sporită a smartphone-urilor poate duce, de asemenea, la depresie. De exemplu, potrivit cercetătorilor care au studiat studenții la facultate, cu cât au folosit Facebook, cu atât mai mult bunăstarea acestora a scăzut.

Prea mult stres în viaţa ta?

dsorin | PositiveMindset | , , , ,

Trăim într-o lume în care stresul este inevitabil. Tehnologia la care suntem expuşi ne pune la dispoziţia celorlalţi 24 ore pe zi, făcând să pară imposibil să creăm un echilibru în angajamentele noastre şi să combatem stresul. Prinşi întotdeauna într-o listă cu lucruri de făcut, omitem că frica, îngrijorarea şi suferinţa pot pune stăpânire pe trupul şi mintea noastră. Cum ştim când suntem prea stresaţi?

Fiecare dintre noi avem reacţii diferite la stres, astfel este esenţial să examinezi reacţiile fiziologice, comportamentale şi psihologice.

Mai jos sunt câteva semne commune ca reaţii la stresul excesiv:

Semne fiziologice:

  • Dureri cronice
  • Dureri de cap
  • Tensiune musculară
  • Ameţeală/Greaţă
  • Încleştarea maxilarului sau a pumnilor
  • Hipertensiune arterială

Semne comportamentale:

  • Creşterea cantităţii utilizate a diferitelor substanţe (nicotina, cafeina, alcool)
  • Retragere socială
  • Mâncat în exces
  • Crize de furie
  • Mai puţină mişcare

Semne psihologice

  • Tristeţe sau depresie
  • Anxietate
  • Nelinişte
  • Lipsa motivaţiei sau de concentrare
  • Te simţi copleşit
  • Iritabilitate sau furie

Dacă întâmpini oricare dintre aceste semne, trebuie să iei măsuri să reduci stresul din viaţa ta. Iată câteva întrebări simple, dar pe care ţi le poţi pune pentru a identifica domeniile care pot fi îmbunătăţite. Adresarea întrebărilor corecte poate ajuta la identificarea îmbunătățirilor pe care le poţi face pentru a te simți mai relaxat și pentru a controla sănătatea ta.

 

Cine mă poate sprijini?

Cu toţii ar trebui să avem oameni în viața noastră, care să fie ne influențeze pozitiv, care ne sprijină. Ei pot fi prieteni, membri ai familiei, mentori, lideri spirituali, colegi și profesioniști în domeniul sănătății mintale.

 

Care sunt activităţile care mă fac fericit?

Munca poate fi plăcută, dar toată lumea are nevoie de hobby-uri care nu sunt legate de concurență sau de realizarea personală. Ce te ajută să te relaxezi? Aceste activități pot include cititul, dansul, grădinăritul, jocurile de societate, meșteșugurile etc.

 

Care sunt obiceiurile mele de somn?

Dacă ai aproximativ 8 ore de somn neîntrerupt pe noapte, vei putea gândi mai clar, vei îmbunătăţi sistemul imunitar și te vei concentra mai bine asupra muncii și relațiilor. Un pas simplu, cum ar fi oprirea televizorului/laptopului/telefonului cu o oră înainte de somn, asta va face o diferență uriașă în calitatea somnului.

 

Spun „nu” unor activităţi inutile?

Ideal, ar trebui să poţi transfera sarcini care nu sunt responsabilitatea ta, sau nu se încadrează în valorile și obiectivele tale personale. Dacă nu eşti sigur de unde să începi, aruncă o privire asupra calendarului și listei de lucru și vedezi ce poate fi delegat sau eliminat complet.

 

Sunt organizat?

Când poţi gestiona sarcini cu un program precis și ierarhizat în lista de sarcini, reduci anxietatea inutilă care poate însoți o agendă dezordonată și confuză.

 

Cum şi când exersez relaxarea?

Timpul pentru relaxare poate fi citirea unei cărți, realizarea unei plimbări sau ascultarea muzicii. Poate că trebuie să petreci câteva minute cu respirații profunde în fiecare zi, yoga sau meditația vă pot oferi timpul necesar pentru a crea un echilibru.

 

Cunosc profesioniști care pot ajuta?

Un control anual te poate ajuta să evaluezi impactul stresului și să găseşti soluții. De asemenea, profesioniștii din domeniul sănătății mintale pot oferi informații valoroase despre sănătatea ta comportamentală și emoțională și te pot ajuta să faci un plan pentru o viață echilibrată. Un terapeut te poate învăța cum să te eliberezi de stress prin diferite tehnici.

Dacă te simți copleșit și nu eşti sigur de unde să începi, abordează problemele fizice. Alimentația, exercițiile fizice și psihologul pot avea un impact semnificativ. Dar nu trebuie să faci aceste schimbări majore peste noapte. Poţi începe cu găsirea unui loc sau activităţi de relaxare şi oprirea tehnologiei din jurul tău înaintea somnului. Pe măsură ce începi să faci schimbări, fii atent la cee ace reduce stresul şi notează-ţi. Nu toate tehnicile de relaxare funcţionează pentru toata lumea.

Adevăratele schimbări încep atunci când îţi pui întrebările bune şi te joci de-a detectivul cu mintea şi corpul tău. Stresul poate juca întotdeauna un rol în viaţa ta, dar nu trebuie să fie personajul negativ al poveştii tale. Cu mentalitatea potrivită, poţi recâştiga controlul asupra minţii şi corpului tău.

 

Efectele poluării și stresului asupra copiilor

dsorin | PositiveMindset | , , , ,

Stresul la vârste fragede este un lucru obișnuit în rândul tinerilor din medii defavorizate, care trăiesc adesea și în zone cu o expunere mai mare la poluarea aerului.

Poluarea aerului are efecte negative asupra sănătății fizice, iar activitatea recentă a început să dea de asemenea efecte negative asupra sănătății mintale.

Stresul, în special la vârste fragede, este unul dintre cei mai cunoscuți factori care  influenţează sănătatea mintală. Noul studiu este unul dintre primele care examinează efectele combinate ale poluării atmosferice și ale stresului de la vârste fragede asupra copiilor.

“Expunerea de la vârste fragede la hidrocarburi aromatice policiclice, o substanţă neurtoxică comună în poluarea aerului, pare să amplifice sau să susțină efectele stresului social și economic timpuriu asupra sănătății mintale a copiilor”, declară primul autor David Pagliaccio, doctor, profesor asistent de neurologie clinică în psihiatrie de la Columbia Psychiatry.

„Poluanții atmosferici sunt comuni în mediul nostru, în special în orașe şi având în vedere inegalitățile socio-economice și nedreptatea mediului înconjurător, copiii care cresc în condiții dezavantajate sunt mai predispuşi să se confrunte atât cu stresul, cât și cu expunerea la substanțe chimice neurotoxice”, declară autoarea Amy Margres, doctor și profesor asistent de psihologie medicală în psihiatrie la  Columbia Psychiatry.

Datele au fost înregistrate la CCCEH Mothers and Newborns din Manhattan De Nord și Bronx, din care fac parte participanţi care se autoidentifică ca africani, americani sau dominicani. Mamele au purtat un rucsac de monitorizare a aerului în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină pentru a măsura expunerea la poluanții atmosferici în fiecare zi. Atunci când copiii lor aveau 5 ani, mamele au raportat că au fost stresate în viața lor de zi cu zi, inclusiv în privința vecinilor, dificultăți materiale, violență domestică, lipsă de sprijin social și niveluri ridicate de suferință. Mamele au raportat apoi simptomele psihice ale copilului lor la vârste de 5, 7, 9 și 11 de ani.

Efectul combinat al poluării atmosferice și apariția stresului la vârste fragede a fost observat în mai multe probleme de gândire și de atenție/ADHD la vârsta de 11 de ani. (Problemele de gandire includeau ganduri si comportamente obsesive sau ganduri pe care altii le considera ciudate.)

Stresul poate conduce la schimbări ample, de exemplu,  în expresia epigenetică, corizol, inflamație și structura și funcția creierului.

Studiile anterioare care utilizează aceleași date au constatat că expunerea prenatală la poluarea aerului sporesc simptomele ADHD la copii. Un alt studiu a demonstrat că o combinație între poluarea aerului și sărăcie poate reduce IQ-ul copiilor.

 

Ritmul respiraţiei afectează memoria şi teama

dsorin | Doctor Sorin | , ,

Respiraţia este strâns legată de funcţia şi comportamentul creierului.

Oamenii de ştiinţă din domeniul medicinei de la Universitatea Northwestern au descoperit faptul că ritmul respiraţiei creează activitate electrică în creier, cee ace sporeşte raţionamentele emoţionale şi memoria. Aceste efecte depind de modul de care inspirăm-expirăm şi dacă respirăm pe nas sau pe gură.

În cadrul studiului, s-a putut observa apariţia mai rapidă a unei expresii temătoare în momentul în care inspirau, faţă de momentul în care expirau. De asemenea, persoanele aveau mai multe şanse să îşi amintească un obiect pe care l-au observat în momentul în care au inspirat, faţă de momentul în care au expirat. Acest efect dispărea daca respiraţia se făcea pe gură.

Una dintre principalele constatări ale studiului este că există o diferenţă majoră în activitatea cerebrală a amigdale şi hipocampusului în timpul inspirării, în comparaţie cu expiraţia. Când inspirăm, s-a descoperit că sunt stimulaţi neuronii din cortexul olfactiv, amigdala și hipocampusul, toate de-a lungul sistemului limbic.” a spus Christina Zelano, professor asistent de neurologie la Universitatea de Medicină Feinberg din Northwestern.

Oamenii de ştiinţă au descoperit aceste diferenţe în ceea ce priveşte activitatea cerebrală, studiind 7 pacienţi cu epilepsie care erau programaţi pentru operaţie pe creier. Cu o săptămână înainte de operaţie, un chirurg a implantat electrozi în creierul pacienţilor pentru a identifica originea crizelor lor. Acest lucru a permis oameniilor de ştiinţă să obţină date electrofiziologice direct din creier. Semnalele electrice înregistrate au arătat că activitatea creierului a fluctuat o data cu respiraţia. Activitatea se desfăşoară în zonele cerebrale unde sunt procesate emoţiile, memoria şi mirosul.

Această descoperire i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să se întrebe dacă funcţiile cognitive asociate acestor zone cerebrale ar putea fi afectate de respiraţie.

Amigdala este strâns legată de procesele emoţionale, în special sentimentul de teamă. Astfel, oamenii de ştiinţă au cerut la aproximativ 60 de subiecţi să ia decizii rapide cu privire la imagini cu feţe care afişau diferite expresii (de teamă sau surprindere), iar ei trebuiau să indice, cât de repede puteau, ce emoţie exprimă fiecare faţă, în timp ce li se înregistra respiraţia.

În timpul inspiraţiei, subiecţii au recunoscut feţe ca fiind mai temători mai rapid decât atunci când le vedeau în timpul expiraţiei. Acest lucru nu s-a aplicat şi pentru feţele care exprimau surprinderea. Aceste efecte s-au diminuat atunci când subiecţii au îndeplinit aceeaşi sarcină în timp ce respirau pe gură. Astfel, efectul a fost specific stimulilor temători numai în timpul respiraţiei nazale.

Într-un experiment menit să evalueze funcţia de memorie – legată de hipocampus – aceleaşi imagini cu obiecte le-au fost prezentate pe un ecran de computer şi li s-a spus să le memoreze. Apoi, li s-a cerut să-şi amintească acele obiecte. Cercetătorii au descoperit că amintirea a fost mai bună dacă imaginile au fost observate în timpul inspirării.

Concluziile sugerează că respirarea rapidă poate oferi un avantaj atunci când cineva se află într-o situaţie periculoasă, tensionată.

“Dacă vă aflaţi într-o situaţie de panică, ritmul respiraţiei devine mai rapid, având un impact pozitiv asupra creierului şi ar putea duce la timpi de răspuns mai rapizi la stimulii externi periculoşi.”

 

Steve Jobs a inițiat teoria managementului iconoclastic

dsorin | PositiveMindset | , , , , , ,

Oamenii de știință au confirmat că Steve Jobs a fost cu zeci de ani înaintea vremurilor sale

Cu treizeci de ani în urmă, mantra lumii de afaceri a fost “lăcomia este bună” deoarece (așa cum a spus filmul Wall Street), “lăcomia surprinde esența spiritului evolutiv … lăcomia pentru viață, pentru bani, pentru dragoste, pentru cunoaștere a marcat creșterea bruscă a omenirii”. Nu este o filozofie a vieții, cât o teorie a managementului. Era încurajat, ba chiar cerut, ca directorii îți urmăresc propriul interes și îmbogățirea proprie, nu pentru ei, ci pentru binele omenirii.

Teoria “Lăcomia este bună” a fost o abatere de la conceptele anterioare de bună administrare, care a avut tendința de a pune accentul pe administrarea companiei, a angajaților săi, a clienților și a comunității în general.

Pentru Steve Jobs nu lăcomia a fost cea care a determinat oamenii (și implicit omenirea) să evolueze, era o atitudine plină de logică. Biograful Walter Isaacson îl citează pe Steve explicând acest mod de gândire:

“Dacă stai și observi, vei vedea cât de neliniștită este mintea ta. Dacă încerci să o calmezi, nu vei reuși decât să înrăutățești situația, are nevoie de timp să se liniștească, iar când se întâmplă asta, vei reuși să auzi lucrurile mai subtile – adică atunci când intuiția ta începe să înflorească și începi să vezi lucrurile mai clar și să fii prezent. Mintea încetinește și în acest moment poți vedea o expansiune extraordinară. Puteți vedea mai mult decât o făceați până acum.”

În mijlocul nebuniei “lăcomia este bună”, Steve îmbrățișa spiritul, care este exact opusul său. Spiritul se concentrează asupra interiorului, lăcomia se concentrează asupra exteriorului.

Acum, la 8 ani de la moartea lui și la 30 de ani după ce a îmbrățișat misticul, neuroștiința a dovedit că intuiția sa a fost corectă. Explorarea creierului a arătat recent că spiritul său de meditație vă poate ajuta să fiți un manager mai eficient și mai creativ.

Conform unui articol recent “Neuroștiința meditației” publicat în Jurnalul Britanic al Neuroștiinței:

“S-a demonstrat că această atitudine, ca urmare a schimbărilor neurologice cauzate de practica sa, poate spori atenția, în condițiile în care cortexul cingular (regiunea asociată cu atenția) a arătat schimbări de activitate și structură ca răspuns la meditația de tip mindfulness.”

Cu alte cuvinte, meditația de tip mindfulness ajută un manager să devină mai capabil să:

-se concentreze pe perioade mai lungi de timp

– să rămână calm atunci când se află sub presiune

– să gestioneze mai bine stresul legat de locul de muncă, toate acestea fiind de mare folos managerilor.

Meditația de tip mindfulness îmbunătățește, de asemenea, creativitatea, potrivit cercetărilor efectuate la Universitatea din Amsterdam și publicate  în Buletinul de Psihologie Personală și Socială, care a menționat acest lucru:

“Studiile care examinează efectele unei meditații de tip mindfulness asupra factorilor pertinenți pentru creativitate sugerează o relație uniformă și pozitivă.”

Ceea ce Steve Jobs a intuit, a confirmat acum neuroștiința : nu lăcomia este cea care îi motivează pe marii lideri, ci capacitatea lor de a găsi inspirație în propria persoană și de a o comunica apoi și celorlalți. Briliant!

Rețelele de socializare îți afectează viața?

dsorin | PositiveMindset | , , , , ,

Impactul rețelelor de socializare asupra sănătății și bunăstării tale

Rețelele de socializare evoluează constant, oferind în permanență noi funcționalități pentru a păstra actualii utilizatori și a atrage alți utilizatori noi, iar timpul petrecut de aceștia pe aceste platforme este într-o continuă creștere.

Adolescenții petrec în medie 9 ore/zi pe platforme, iar copiii de 13 ani își verifică profilurile rețelelor de socializare de aproximativ 100 de ori/zi, devenind o parte importantă a rutinei lor zilnice.

Este de înțeles de ce rețelele sociale au devenit un factor important în viața noastră de zi cu zi. Este modalitatea prin care mulți dintre noi căutăm știri, divertisment și comunicare cu alte persoane. Dar, oare, toate comentariile, aprecierile, urmăritorii, înseamnă că suntem conectați cu adevărat cu alții?

Conexiunea socială este un element important pentru experiența umană. O serie de studii au examinat beneficiile acesteia, constatând că persoanele cu legături sociale au niveluri mai scăzute de anxietate și depresie, un sistem imunitar mai puternic, perioade mai rapide de recuperare după o boală și chiar o șansă sporită de longevitate. Pe de altă parte, studiile arată că lipsa conexiunii sociale este corelată cu o stimă de sine scăzută, un nivel scăzut al empatiei față de ceilalți, vulnerabilitate la boală și un risc mai mare de depresie.

Dar unde se încadrează rețelele sociale în toată această discuție? Sunt considerate mijloace corecte de conexiune cu ceilalți? Sau ne izolează mai mult decât ne dăm seama?

 

Ce știm deja?

Au existat o serie de studii care au examinat consecințele comparației cu care majoritatea ne confruntăm. Observăm pozele postate din vacanță a prietenilor noștri și realizăm că noi încă nu m reușit să plecăm în calatoria pe care ne-o dorim de 2 ani. Un studiu din Marea Britanie a intervievat 1500 de utilizatori Facebook și Twitter, constatând că 62% din ei au afirmat că nu se simt inferiori, iar 60% au spus că au sentimentul de gelozie în momentul în care se compară cu alți utilizatori.

Chiar dacă suntem conștienți că oamenii se străduiesc să creeze imaginea unei “vieți perfecte” pe rețelele de socializare doar postând acele fotografii pe care doresc să le vadă și ceilalți, încă ne judecăm singuri.

Cercetări anterioare au arătat, că rețelele sociale ar putea:

-Să determine un comportament sedentar

-Să crească dependența de internet

-Să ne determine să avem mai puține interacțiuni față în față cu alte persoane

-Să reducă competențele de socializare directă

Rețelele sociale și bunăstarea ta

Desigur, există persoane care spun că doar cei cu stima de sine scăzută vor fi afectați negativ de comparația socială. Unele studii au constatat că rețelele sociale au contribuit la consolidarea unor legături din viața reală, cu ar fi cu vechii prieteni sau foștii colegi pe care nu mai aveai cum să îi contactezi din nou.

Cu toate acestea, un studiu recent care a examinat utilizarea Facebook sugerează că, în mare parte, rețelele sociale ar putea face mai mult rău decât bine. Studiul a analizat aproximativ  5000 de oameni pentru a vedea cum s-a schimbat sănătatea lor mentală și fizică în timp, în asociere cu activitatea pe Facebook, în decursul a doi ani. Printre indicatorii lor de bunăstare se numără: satisfacția în viață, sănătatea mintală autoraportată, sănătatea fizică autoraportată și IMC (indicele de masă corporală). Indicatorii lor pentru utilizarea Facebook au inclus: aprecierile pozelor, crearea de postări și clic pe link-uri. Cercetătorii au avut, de asemenea, măsuri ale conexiunilor lor din viața reală. Studiul se distinge de cercetarea anterioară prin analiza sa cuprinzătoare și abordarea multidimensională – utilizând trei valuri de date pe o perioadă de doi ani, punând în aplicare măsuri obiective de utilizare a Facebook; și integrarea informațiilor despre rețelele sociale reale ale participantului, care le-au permis să compare direct rețelele față în față și interacțiunile online.

Studiul se distinge de cercetarea anterioară prin analiza sa cuprinzătoare și abordarea multidimensională – utilizând trei valuri de date pe o perioadă de doi ani, punând în aplicare măsuri obiective de utilizare a Facebook; și integrarea informațiilor despre interacțiunile din viața reală ale participantului, care le-au permis să compare direct socializarea față în față și interacțiunile online.

Ceea ce au constatat aceștia a fost uimitor: acolo unde interacțiunile față în față au fost corelate pozitiv cu bunăstarea generală, activitatea în online a fost asociată în mod negativ. Rezultatele au fost destul de grăitoare în ceea ce privește sănătatea mentală: “Majoritatea rezultatelor legate de utilizarea Facebook au prevăzut, într-un an, o scădere a sănătății mentale cu un an mai târziu. Am constatat că atât aprecierile fotografiilor celorlalți, cât și clickurile pe linkuri au prevăzut în mod semnificativ o reducere ulterioară a sănătății fizice, mintale și a satisfacției de viață.” – Holly Shakya și Nicholas Christakis – autorii studiului

Nu numai timpul petrecut pe aceste rețele de socializare este cel care ne afectează bunăstarea, ci și faptul că înlocuim interațiunea față în față cu cea de pe platforme. Pe scurt, acestea nu reprezintă un substitut pentru interacțiunile reale cu ceilalți.

În medie, un utilizator petrecere cel puțin o oră/zi, iar mulți dintre noi verificăm platformele imediat după ce ne trezim în fiecare dimineață. Este momentul să începem să evaluăm influența pe care o au aceste rețele de socializare asupra vieții noastre. Deși, are cu siguranță farmecul și meritele lor, ne poate afecta în moduri pe care încă nu le realizăm. Dar, devenind din ce în ce mai conștienți de impactul lor, putem începe să luăm măsuri care să ne permită să controlăm mai mult sănătatea și bunăstarea noastră.

5 modalități prin care poți obține controlul asupra vieții tale

dsorin | PositiveMindset

Când reușim să ne atingem obiectivele propuse avem un sentiment de satisfacție. Însă, cu toate acestea sunt situații în care nu ne atingem obiectivele din diferite motive, interne sau externe, ceea ce poate reprezenta o lovitură puternică pentru egoul nostru, eșecul reușind să pună sub semnul întrebării propriile noastre convingeri. Cu toții avem parte de eșeuri la un moment dat în viața noastră, unele grave, altele pot fi lecții valoroase, dar acestea ne fac să ne simțim slabi, demotivați și lipsiți de putere.

Când lucrurile nu merg așa cum am planificat, începem să simțim că nu avem control asupra situației, iar acest lucru este deprimant, afectează modul în care ne comportăm, ne împiedică să fim fericiți și începem să ne îndoim de noi înșine.

Mai jos vei descoperi 5 moduri prin care poți să preiei controlul asupra vieții tale și a modului în care reacționezi la anumite situații.

Învață să te accepți și să ai mai multă încredere în tine

Fiecare trăsătură pe care o ai poate fi privită atât dintr-o perspectivă negativă, cât și dintr-una pozitivă. Dacă ești hotărât și nu renunți ușor, unii oameni te pot considera încăpățânat. Dacă ești ambițios, alții te pot vedea lacom. În esență, totul depinde de context și de situație, de mediul în care trăiți și de oamenii de care sunteți înconjurați, dacă aceștia sunt dispuși să răsplătească sau să suprime trăsăturile tale.

Avem propria viziune asupra noastră, în timp ce alții au o perceție diferită, însă adevărul este undeva la mijloc. Trebuie doar să înveți să te accepți așa cum ești si să lucrezi la eliminarea defectelor pe care le considerați nocive.

Renunță la ideea că poți deveni o persoană pe care toată lumea o va admira, deoarece cu toții suntem diferiți și nu putem privi cu aceeași ochi și aceeași perspectivă.

 

Fii mai organizat

Dacă simți că nu ai control asupra vieții tale, poți încerca să fii mai organizat.

Organizează-ți programul zilnic, activitățile și mesele. Te vei simți mai bine într-un mediu organizat, știind că posibilitatea de a apărea probleme neașteptate este mai mică și nu se pot ivi lucruri care să te ia prin surprindere, toate activitățile putând fii mult mai ușor monitorizate. Asta va ține stresul departe și îți va oferi o stare de mulțumire atunci când, la finalizarea unei sarcini, o vei putea elimina de pe lista ta.

Pune accent pe dezvoltarea personală

Dezvoltarea personală implică multe lucruri. Asta poate însemna o schimbare a mentalității, dobândirea de noi competențe sau schimbarea stilului de viață.

Oricare din cele de mai sus vor contribui pozitiv la modul în care te privești, vei observa un nivel mai ridicat al încrederii în tine și vei avea control asupra vieții tale.

 

Fă sport

Sportul este o bună modalitate de a te detensiona, iar corpul tău va produce mai multă energie care contribuie la o stare de bine. Timpul poate fi o problemă în practicarea sportului, însă poți încerca aplicații sau tutoriale pe Youtube în care sunt explicate tipurile de exerciții pe care le poți face și acasă. Poți încerca chiar și 20 de minute de yoga dimineața, înainte de a pleca la birou sau înainte de culcare.

 

Ai grijă la alimentație

Pe lângă sport, este important să ai o alimentație sănătoasă.

Gândește-te la asta: creierul tău este întotdeauna “pornit” . Are grijă de gândurile și mișcările tale, de respirație și bătăile inimii, de simțuri – acesta funcționează 24/24, chiar și în timp ce dormiți, este motorul organismului tău. De aceea, creierul are nevoie de o alimentație constantă și echilibrată, ce conțin preparatele pe care le consumi fac diferența, afectează sau contribuie la structura și funcția lui și implicit influențează starea de spirit.

Creierul funcționează în parametrii normali atunci când primește combustibil de calitate, asta înseamnă că trebuie să consumi alimente bogate în vitamine, antioxidanți și minerale, care îl protejează de stresul oxidativ.

Substanțele din alimentele procesate sau rafinate, sunt mult mai greu de eliminat din organism. Un exemplu este zahărul, pe care îl întâlnim în compoziția a peste 74% din alimentele pe care le găsim în supermarketuri. Consumul ridicat de zahăr este dăunător pentru creier, încetinind funcțiile și procesele cognitive ale acestuia. În plus, agravează simptomele tulburărilor unor stări de spirit, precum depresia.

Îmbunătățirea procesului de meditație prin nutriție

dsorin | Nutritie | , ,

Trăim într-o perioadă în care totul se întâmplă în grabă, avem stări de neliniște și agitație, iar oprirea conștientă prin meditație este o practică care ne ajută să ne relaxăm și să reflectăm asupra lucrurilor importante din viața noastră.

Pentru majoritatea dintre noi însă, liniștirea minții și găsirea unui echilibru poate fi o provocare uriașă. Corpul nostru se dezvoltă armonios atunci când există o stare de echilibru și are o bază solidă de alimente sănătoase. Corpul are nevoie de o nutriție complete pentru a funcționa la un nivel optim. Dacă se confruntă cu deficiențe de nutrienți, poate fi mult mai greu să ajungi la o stare de liniște și calmitate pentru a putea medita.

Stabilirea unei diete sănătoase necesită timp, dar există trei elemente esențiale pentru alimentarea corpului, care ajută la procesul de meditație.

 

Consumul de grăsimi sănătoase

Creierul uman este format în mare parte din grăsime și se bazează pe obținerea unor grăsimi suficiente pentru a funcționa eficient. Creșterea aportului de grăsimi sănătoase oferă creierului ceea ce are nevoie pentru a putea funcționa la un nivel mai ridicat. Grăsimile necesare creierului sunt: omega , omega 6, grăsimile saturate și mononesaturate. Unele dintre cele mai sănătoase și gustoase alimente conțin aceste grăsimi bune. Puteți alege 3 dintre acestea și să le încorporați în mesele voastre zilnice. Încercați să adăugați o varietate de alimente sănătoase în dieta voastră, cum ar fi somonul sălbatic, avocado, tahini, ulei de nucă de cocos, nuci.

Mai multe alimente fermentate

Creierul și intestinul sunt intrinsec legate, microbiomul intestinal are efecte asupra creierului și sănătății mintale. Când bateriile rele din intestine depășesc nivelul optim, digestia voastră poate fi compromisă. Acest lucru poate duce la o digestie necorespunzătoare și în cele din urmă la o pierdere a integrității sistematice a acesteia.

Când nutrienții nu sunt absorbiți, mintea nu este alimentată cum trebuie pentru a fi exploatată în mod optim.

Vestea bună este că puteți realimenta bacteriile bune din intestine prin consumarea alimentelor fermentate, care conțin aceste bacterii benefice și contribuie la reconstruirea sănătății și bunei funcționalități a intestinului. Încercați să adăugați unele dintre aceste alimente în dieta voastră: varză acră, kombucha, chefir, miso, kimchi.

 

Reducerea cantității de zahăr

Prea mult zahăr poate fi dăunător atât fizic cât și mental. Adeseori punem semnul egal între dulciuri și fericire, creând un nivel suplimentar la componenta emoțională a obiceiurilor noastre alimentare.

Consumul de zahăr în exces poate duce la oboseală mentală, nervozitate, hiperactivitate, anxietate și depresie.

Zahărul afectează buna funcționare a corpului și contribuie la o stare de dezechilibru. Este mai bine să eliminați complet zahărul, în schimb accentul se pune pe utilizarea unor cantități mici de zaharuri naturale, cum ar fi mierea sau siropul de arțar.

 

Sugestii pentru eliminarea zahărului din dieta zilnică:

  • Bea smoothieuri și sucuri de legume verzi pentru a ajuta la menținerea corpului mineralizat și energizat.
  • Dacă îți este poftă de ceva dulce, incearcă să respiri adânc și să repeți fraza: “Îmi hrănesc trupul, mintea și sufletul cu alimente sănătoase”.

5 nutrienți importanți pentru creierul tău

dsorin | Nutritie | ,

Îți dorești să îți menții creierul în formă? Un stil de viață sănătos joacă un rol esential în susținerea sănătății optime a creierului. 

Cu toată că există cu siguranță mai multe de învățat despre alimentația potrivită pentru sănătatea creierului, știm că o dietă sănătoasă care include multe legume, fructe, cereal integrale, nuci, semințe, pește, grăsimi sănătoase și ierburi, are o contribuție majoră asupra sănătății corpului și creierului.

Dar care sunt cei mai buni nutrienți pentru creier?

Când vine vorba de selectarea nutrienților de top pentru creier, următorii 5 sunt principalii pe care trebuie să îi introduci în alimentația ta:

 

Omega 3

De ce ai nevoie de ei: acizii grași Omega 3 sunt importanți pentru funcționarea optimă a creierului. De fapt, cercetările demonstrează că un acid gras special numit docosahexaenoic (DHA) poate susține funcția cognitivă normală o dată cu înaintarea în vârstă.

Cum îi poți obține: Optează pentru o varietate de pești bogați în omega 3 (somon, hamsii, sardine). Încearcă să integrezi cel puțin 2-3 porții de pește pe săptămână. Caută alimente cu acizi grași sănătoși (in, nuci, chia, semințe de cânepă) pentru a îți crește nivelul de omega 3.

 

Vitamine antioxidante

De ce ai nevoie de ele: Alimentele cu vitamine și minerale antioxidante te pot proteja împotriva stresului oxidativ și a afectării creierului. În timp ce este nevoie de cercetări suplimentare, unele cercetări demonstrează că deficiențele de antioxidanți la adulții mai în vârstă pot agrava deficiența cognitivă.

Cum îi poți obține: respectă-ți cerințele zilnice pentru antioxidanți, alegând mai multe legume și fructe, care pot fi surse excelente de vitaminele antioxidante A și C. Pentru antioxidant vitamina E și seleniu, alegeți nuci și semințe. În acest moment nu este recomandată suplimentarea dietei cu antioxidanți peste nivelurile recomandate ale indiciilor alimentare (RDA).

 

Vitamina B12 și acidul folic

De ce ai nevoie de ele: Lipsa acestor două vitamine poate crește nivelul de homocisteină din sânge, un aminoacid care a fost legat de deficiența cognitivă, potrivit unor cercetări. În plus, experții spun că, deși adesea pot exista modificări ale stării mentale la adulții în vârstă, ar putea fi de fapt o deficiență de vitamina B12.

Cum le poți obține: Alege legume  de culoare verde închis pentru acidul folic, cum ar fi verdeața,  sparanghelul, broccoli, varza de Bruxelles și avocado. Proteinele din plante precum fasolea, mazărea și lintea oferă acid folic. Pentru vitamina B12, totuși, va trebui să alegi  proteinele animale, precum somonul, sardinele, tonul și carnea de vită.

 

Apa

De ce ai nevoie de ea: apa este un nutrient important. De fapt, aproximativ 75 la sută din greutatea creierului tău este apă! Când nu consumi suficientă apă – ca în cazul deshidratării – poate apărea o ușoară deficiență mentală. Și pentru că mulți adulți în vârstă nu îndeplinesc recomandările zilnice pentru apă, sublinierea importanței acesteia în dietă este crucială.

Cum o poți obține: bea mai multă apă, desigur! Dar, uneori, acest lucru este mai ușor de spus decât de făcut, deoarece pe măsură ce îmbătrânim, tindem să ne pierdem senzația de sete. Așadar, să ai întotdeauna la vedere un pahar cu apă, bea un pahar înainte de fiecare masă și gustare sau setează-ți alarmele pe telefon pentru a îți reaminti să bei apă. Apoi, amintește-ți că alimentele bogate în apă, cum ar fi pepene verde, salată, ananas, țelină și castraveți livrează lichide (precum și alte substanțe nutritive care îmbunătățesc creierul).

 

Fitonutrienți

De ce ai nevoie de ei: Dincolo de vitamine și minerale, nutrienții din plante numiți „fitonutrienți” acționează ca antioxidanți și agenți antiinflamatori pentru organism. Uiți unde se află un obiect sau unde a avut loc un anumit eveniment? Aceste informații fac parte din „memoria spațială” și o clasă de fitonutrienți numiți polifenoli (cum este resveratrolul) poate crește performanța memoriei spațiale și poate activa căile neuroprotectoare. În plus, unele cercetări demonstrează că consumul de polifenoli flavonoizi poate susține sănătatea cognitivă!

Cum îl poți obține: Vrei un alt motiv pentru a te bucura de ciocolata neagră și vinul roșu? Anumite componente ale acestor alimente ajută de fapt sănătatea ta, deoarece conțin niveluri ridicate de polifenoli. Poți găsi și alți polifenoli în fructele de pădure – căpșuni, afine și zmeură – precum și în fructe citrice, struguri roșii și ceai.

Ce mai poți face pentru susținerea unui creier sănătos? Fă sport în mod regulat, dormi suficient, gestionează stresul și rămâi conectat social cu cei pe care îi iubești. Într-adevăr, alegerile tale contează atunci când vine vorba de sănătatea ta … asta este evident!