BLOG

Vrei să-ți îmbunătățești sănătatea? Schimbă-ți perspectiva

dsorin | Nutritie | , , , , , , ,

Corpul tău este o mașinărie impresionantă, care funcționează automat. Fiecare organ, fiecare vas de sânge, fiecare celulă lucrează fără oprire pentru a te menține în viață. Nici măcar nu trebuie să depui vreun efort conștient pentru ca inima să pompeze sânge în tot corpul, plămânii să mențină respirația sau stomacul să digere mâncarea.

Însă tocmai această discreție a organismului ne face să nu luăm în seamă activitatea viscerelor, poate chiar să-i ignorăm importanța. Mâncăm alimente care cresc nivelul de colesterol, exagerăm consumul de alcool, îndurăm niveluri prea mari de stres, petrecem ore în șir în fața televizorului și sacrificăm, în schimb, ore de somn. Cu timpul, fiecare dintre aceste comportamente își lasă amprenta asupra organismului tău, asupra mecanismului acela impecabil care încă îi fascinează pe oamenii de știință.

Deciziile pe care le iei referitor la comportamentul alimentar, la felul în care răspunzi la factorii de stres și numărul de ore de somn pe care ți le oferi au o influență puternică asupra funcționării corpului tău și, dacă aceste decizii sunt greșite, atunci corpul tău va avea de suferit. Un mod de viață care agresează organismul va duce, după o perioadă de timp, la rezultate dintre cele mai neplăcute: oboseală cronică și chiar boli.

Dacă ești conștient că ai un astfel de comportament greșit față de corpul tău și vrei să îl schimbi, e posibil să fi observat deja cât de greu este să renunți la obiceiurile vătămătoare. Îți propui să slăbești 10 kilograme, să bei mai puțin alcool și să dormi mai mult, dar dacă motivația ta nu este cea potrivită, e posibil să revii mult prea ușor la vechile obiceiuri. E mai dificil să obții niște rezultate importante atunci când miza se limitează la a pierde câteva kilograme sau la a dormi o oră în plus.

Așa că îți propun să te lași inspirat de binecunoscuta expresie a americanilor, Think big! și să muți perspectiva într-un loc de unde… te poți vedea mai bine.

 

Primești un singur corp. Ai grijă de el

Asta-i afacerea. Primești un singur corp, o singură viață. De tine depinde cum o trăiești.

Încearcă să-ți schimbi perspectiva și să renunți la gândul că trebuie să pierzi niște kilograme doar ca să arăți mai bine în costumul de baie. Gândește-te că trebuie să faci tot posibilul pentru ca mașinăria aceasta fascinantă care este corpul tău, unicul tău corp, să funcționeze perfect cât mai mult timp.

 

Ține minte că fiecare decizie pe care o iei – de la mâncarea pe care o pui în farfurie sau pe care o comanzi la restaurant, până la numărul de ore pe care le petreci dormind – te poate ajuta sau îți poate face rău.

De ce ai vrea să-ți faci rău? De ce ai vrea să-ți chinui corpul cu mâncare plină de colesterol? De ce ai prefera să-ți petreci ziua într-o agitație continuă, bând cafea după cafea, în loc să îți oferi câteva momente în care să te destinzi în parc?

Atunci când începi să te concentrezi pe a-ți crește energia și a-ți îmbunătăți tonusul, îți va fi mai ușor să iei decizii bune. Iar când vei fi luat suficiente decizii bune, vei observa că miracolul deja s-a petrecut, și corpul tău a redevenit o mașinărie fără cusur.

O nouă terapie anti-cancer: Stimularea cerebrală ar putea încetini dezvoltarea tumorilor

dsorin | Silva Ultramind | , , , , , ,

Vești bune de pe frontul luptei împotriva cancerului!

Cercetările recente publicate în revista științifică Nature Communications sugerează că starea psihică a unei persoane ar putea contribui la stoparea progresiei cancerului. Deocamdată, experimentele s-au făcut doar pe șoareci, însă au revelat mecanismul fiziologic al modului în care circuitul neuronal al recompensei poate încetini creșterea tumorilor.

Fie că savurezi o prăjitură, fie că petreci câteva ore împreună cu o persoană dragă, creierul tău reacționează la acești stimuli în același fel: transmite corpului o cantitate sporită de substanțe chimice prin care îi transmite că „e bine ce faci acum, fă-o din nou”.

Oamenii de știință au aflat însă că acest circuit al plăcerii este capabil de mai mult. Folosind instrumente de laborator pentru a activa circuitul de recompensă la șoareci, ei au descoperit că semnalele chimice transmise de acesta ajung în sistemul imunitar și dezactivează un grup de celule din măduva osoasă responsabile cu creșterea tumorilor.

 

Creierul poate „vorbi” cu sistemul imunitar

Există o mulțime de studii care măsoară impactul stresului și al sentimentelor negative asupra sănătății, însă ultimele cercetări privesc dintr-o nouă perspectivă influența creierului asupra sistemului imunitar.

Se cunoaște de mult timp faptul că creierul poate „vorbi” cu sistemul imunitar. Unul dintre cele mai convingătoare exemple este efectul placebo. Oamenii au aflat de multe secole că, uneori, pastilele de zahăr pot funcționa la fel de bine ca medicamentele. Încă nu s-a reușit nici până în ziua de astăzi să se înțeleagă mecanismul biologic din spatele acestui fenomen misterios.

În urmă cu un deceniu, niște experimente legate de imagistica cerebrală au dezvăluit câteva indicii. Se pare că circuitul recompensei activat de mâncare, sex și interacțiuni sociale (precum și de jocuri de noroc și de drogurile care provoacă dependență) este activat și la oamenii care răspund la placebo. Încercând să descopere soluția puzzle-ului, cercetătorii din Israel au transformat dilema minte-corp într-o problemă fiziologică mai ușor de măsurat:

 

Poate activarea circuitului recompensei să aibă vreun efect asupra sistemului imunitar?

Pare corect să presupunem că gândurile și emoțiile pozitive pot schimba activitatea neuronilor din creier, iar activitatea creierului poate fi manipulată.

Cercetările anterioare făcute pe șoareci folosind o tehnologie relativ nouă (care utilizează receptori proiectați în așa fel încât să poată fi activați doar de anumite medicamente) au arătat că neuronii circuitului de recompensă pot fi manipulați pentru a genera un răspuns de apărare imunitară. Concret, celulele manipulate au eliminat agenții patogeni mult mai eficient decât cele din șoarecii asupra cărora nu s-a intervenit în vreun fel.

 

 Somnul întrerupt poate accelera creșterea tumorilor

În 2014, rezultatele unui studiu au arătat o creștere accelerată a tumorilor din șoarecii care nu au beneficiat de un somn neîntrerupt.

Practic, acesta a fost punctul de plecare pentru cercetările referitoare la încetinirea dezvoltării cancerului. Dacă somnul prost declanșează activitatea cerebrală responsabilă de creșterea tumorilor, atunci pare rezonabilă ipoteza că activarea circuitului recompensei ar putea produce efectul contrar – modificări cerebrale care încetinesc progresul cancerului.

Și se pare că ipoteza este valabilă.  După două săptămâni de stimulare zilnică a circuitului recompensei la șoareci în care au fost implantate celule canceroase, cercetătorii au constatat că tumorile erau mai mici cu până la 40-50% decât cele ale șoarecilor al căror creier nu a fost stimulat.Practic, semnalele chimice eliberate de creier în urma stimulării circuitului recompensei dezactivează celulele care implicate în creșterea tumorilor. Odată aceste celule dezactivate, intră în acțiune răspunsul imunitar împotriva tumorilor.

 

Se lucrează la o terapie adjuvantă împotriva cancerului

A fost confirmat deja faptul că sprijinul social prin terapie săptămânală de grup a prelungit supraviețuirea la femeile cu cancer mamar metastatic. Având în vedere că circuitul recompensei este considerat a fi activat de gândirea pozitivă în efectul placebo, noul studiu sugerează o explicație potențială pentru a arăta cum suportul social și câștigarea unei noi perspective asupra vieții în contextul unui diagnostic precum cancerul pot influența pozitiv supraviețuirea pacienților.

Totuși, asta nu înseamnă că pacienții diagnosticați cu cancer ar trebui să înlocuiască total medicația cu gândirea pozitivă.

Este posibil ca în viitorul apropiat pacienții cu cancer să beneficieze de terapia stimulării cerebrale, iar tratamentele clasice, precum chimioterapia, să fie administrate în cantități mai mici.

 

Controlul nutriţiei prin gândirea pozitivă

dsorin | Nutritie | , , , , ,

Relația ta cu hrana se poate defini ca  suma totală a gândurilor și sentimentelor tale despre ceea ce mănânci. Această relație cu alimentele este la fel de profundă și revelatoare ca oricare alta.

 

Să luăm drept exemplu o farfurie cu paste, pui și salată.

O femeie care dorește să piardă în greutate ar putea vedea în farfurie calorii și grăsimi. Ea răspunde favorabil salatei sau puiului, dar va privi pastele cu frică. Însă un atlet care încearcă să câștige masă musculară ar putea să se uite la aceeași farfurie și să vadă proteinele. Se va concentra pe carnea de pui și va uita de celelalte alimente.

Un vegetarian ar putea vedea imaginea dezgustătoare a unui animal mort și nu ar atinge nimic de pe farfurie. Un crescător de pui, pe de altă parte, ar fi probabil mândru să vadă o bucată bună de carne.

Cineva care încearcă să vindece o boală prin dietă ar vedea fie medicamente potențiale, fie otrava potențială. Un om de știință care studiază conținutul de nutrienți din produsele alimentare ar vedea o colecție de substanțe chimice.

Ceea ce este uimitor este că fiecare persoană din exemplul de mai sus va metaboliza aceeași masă destul de diferit ca răspuns la gândurile sale unice. Cu alte cuvinte, ceea ce crezi și simți despre un aliment poate determina valoarea nutrițională a acestuia și efectul asupra greutății tale corporale la fel de mult ca nutrienții reali.

 

Cum se hrăneşte creierul tău

Autostrada informațională a creierului, a măduvei spinării și a nervilor este ca un sistem telefonic prin care mintea comunică cu organele digestive.

Să zicem că ești pe cale să mănânci un cornet cu înghețată. Noțiunea și imaginea înghețatei apar în centrul superior al creierului, cortexul cerebral. De acolo, informațiile sunt transmise electrochimic sistemului limbic, care este considerat partea inferioară a creierului.

Sistemul limbic reglează emoțiile și funcțiile fiziologice cheie, cum ar fi foamea, setea, temperatura, comportamentul sexual, ritmul cardiac și tensiunea arterială. În cadrul sistemului limbic există o colecție de țesuturi numită hipotalamus, care realizează conexiunea dintre sistemul nervos și glandele endocrine. Cu alte cuvinte, hipotalamusul transformă informațiile senzoriale, emoționale și pe cele primite de la creier în răspunsuri fiziologice.

Dacă aroma înghețatei este cea preferată, să zicem ciocolata, și o consumi cu multă plăcere, hipotalamusul va modula această intrare pozitivă prin transmiterea de semnale de activare prin intermediul fibrelor nervoase către glandele salivare, esofag, stomac, intestine, pancreas, ficat și vezica biliară. Digestia va fi stimulată și vei arde caloriile mai eficient.

Dacă te vei simți vinovat în ceea ce privește consumarea înghețatei, hipotalamusul va percepe asta ca pe un factor de stres și va transmite semnalele corespunzătoare către sistemul nervos autonom. Acesta inițiază răspunsuri inhibitoare în organele digestive, ceea ce înseamnă că vei consuma înghețată, dar nu o vei metaboliza complet, ci va rămâne în sistemul digestiv mai mult timp. Lucrul acesta poate diminua populația de bacterii intestinale sănătoase și poate crește eliberarea de subproduse toxice în sânge. Mai mult, semnalele inhibitorii din sistemul nervos pot scădea eficiența de ardere a caloriilor prin creșterea insulinei și a cortizolului, ceea ce ar determina o creştere în greutatea corporală.

Deci, ceea ce gândești despre mâncarea pe care o consumi poate deveni realitate prin intermediul sistemului nervos central.

 

Ai putea mânca cea mai sănătoasă masă de pe planetă, dar dacă ai gânduri toxice, digestia alimentelor tale se reduce, iar metabolismul tău de stocare a grăsimilor se poate dezechilibra.

De asemenea, poţi mânca o masă echilibrată nutriţional, dar dacă poziţionarea ta faţă de alegerea făcută nu este cea potrivită, puterea nutritivă a alimentelor va creşte.

Eşti influenţat de genele părinţilor mai mult decât crezi.

dsorin | Silva Ultramind | , , , , ,

Există o polemică veche: cât de mult definesc genele noastre modul în care ne dezvoltăm și învățăm și cât de mult suntem influențați de mediul înconjurător?

Un nou studiu realizat de Augustine Kong, profesor de genetică în cadrul Universităţii Oxford, arată că genele părinților, chiar și cele care nu au fost transmise copiilor, au efecte majore asupra sănătății copiilor și a rezultatelor educaționale.

Știm deja că părinții contribuie cu gene care influențează în mod direct dezvoltarea și că mediul copilului determină modul în care aceste gene au un efect.

Dar o parte esențială a acestui mediu sunt părinții. Practic, acest nou studiu evidențiază importanța genelor părinților în procesul nostru de dezvoltare.

 

Genele și dezvoltarea umană

Știm din multe studii că majoritatea aspectelor legate de creșterea și dezvoltarea umană sunt puternic influențate de compoziția genetică a copilului. De exemplu, compararea gemenilor identici și non-identici prezintă componente genetice mari pentru astfel de diferențe fizice, precum înălțimea și greutatea, dar și pentru multe comportamente, inclusiv capacitatea de învățare.

Mai știm, de asemenea, că toate aceste trăsături sunt puternic influențate de mediul înconjurător. De exemplu, înălțimea poate fi împiedicată de alimentație proastă, iar capacitatea de învățare limitată de sărăcie.

Există sute, probabil mii dintre cele 20.000 de gene care contribuie la aceste calități. Fiecare genă poate produce diferențe, mari sau mici, în modul în care se dezvoltă copiii.

De exemplu, din studiul a 100.000 de persoane, știm că 74 de regiuni ale genomului sunt asociate cu “nivelul de educație” , influențat de numărul de ani petrecuți în studiu.

 

Efecte genetice la distanță

Un copil primește o replică a fiecărei gene prin intermediul unui ou de la mamă și a unui spermatozoid din partea tatălui. Deoarece mamele și tații au mici diferențe de secvențe în majoritatea genelor lor, este ușor pentru tehnologia actuală să identifice exact care genă a venit de la mama și care de la tată.

Majoritatea studiilor realizate prin tehnica denumită studiu asociat al întregului genom, analizează numai genele părintești care au fost transmise copilului, spre deosebire de acest nou studiu care prezintă în mod deliberat genele părintești care nu au fost transmise.

Studiul a identificat genele la 21.637 bărbați și femei din Islanda, unde sunt disponibile date privind genomul pentru întreaga populație. Ei au demonstrat care gene de la unul sau ambii părinţi au fost transmise fiecărui subiect și care nu au fost.

Apoi au corelat genele parentale ne-transmise la aspectele educației și sănătății copiilor lor.

Astfel, s-a constatat că genele netransmise au avut un efect major asupra nivelului educațional al copilului, aproape o treime din efectul direct al genelor proprii ale copiilor.

Acelasi rezultat s-a văzut şi în cazul componentelor de creștere și sănătate: înălțime, greutate, indice de masă corporală, utilizarea metabolismului glucozei și a grăsimilor în organism și chiar numărul de țigări fumate.

 

Natura hrănirii

Cunoaștem de mult timp faptul că structura genetică a mamei poate avea un efect puternic asupra dezvoltării copiilor. Genele materne au fost studiate de zeci de ani la animale domestice, pește și muște.

La om și la alte mamifere, astfel de gene influențează starea de sănătate și nutriție a mamei în timpul sarcinii, precum și furnizarea laptelui. Acest lucru are efecte importante asupra creșterii și dezvoltării fătului și a copilului. Deci, nu este surprinzător faptul că, în acest studiu, genele netransmise ale mamei au un efect mai mare asupra sănătății copiilor lor decât cele ale tatălui.

Astfel, prioritățile pe care părinții le acordă citirii, sportului, consumului de alcool și țigaretelor sunt toate modelate de gene și creează un mediu înconjurător care influențează copiii pozitiv sau negativ.

Se poate spune că părinții sunt componente critice ale mediului copilului lor. Contribuția lor la bunăstarea copiilor lor nu este numai directă prin genele pe care le transmit, ci și indirect prin propriile lor gene care influențează cine sunt și cum își cresc copiii.

 

5 modalităţi de a trata anxietatea

dsorin | Silva Ultramind | , , , , , , ,

Ai tulburări de anxietate? Ai încercat o mulțime de tratamente, dar nu ai obținut rezultatele pe care le doreai? Ai observat că, uneori, simptomele par să dispară, însă revin după o perioadă? Ei bine, indiferent de circumstanțe, știința te poate ajuta să tratezi anxietatea pentru totdeauna.

Anxietatea se poate manifesta ca o senzație de teamă, neliniște, incapacitate de a te concentra la locul de muncă sau la școală. În situațiile sociale, poate fi dificil să relaţionezi cu alte persoane, s-ar putea să simți că eşti constant judecat. Uneori pot apărea simptome precum bâlbâiala, transpirația şi înroșirea feței.

Majoritatea oamenilor o experimentează la un moment dat, dar dacă anxietatea începe să interfereze cu viața ta, cu somnul, cu capacitatea de a forma relații sau productivitatea la locul de muncă este posibil să ai o tulburare de anxietate.

Cercetările arată că, dacă este lăsată netratată, anxietatea poate duce la depresie, moarte precoce și chiar sinucidere. Deși poate avea într-adevăr astfel de consecințe grave asupra sănătății, medicamentul care este prescris pentru a trata anxietatea nu funcționează adesea pe termen lung. Simptomele revin și tu trebuie să o iei de la zero.

Cum te poate ajuta știința în lupta cu anxietatea?

Modul în care privești lucrurile și felul în care tratezi evenimentele influențează anxietatea cu care te confrunți. Nivelul de anxietate va scădea dacă îți faci mai puține griji.

 

Asumă-ţi deciziile

Îți este greu să iei decizii sau să începi un proiect nou?  O metodă simplă prin care-ți poți depăși teama de un nou început este să urmezi faimosul îndemn din publicitate „Just do it!”. Adică „Fă-o pur și simplu!”.

Ai să fii surprins, dar funcționează. Eficiența acestuia este justificată de faptul că accelerează procesul de luare a deciziilor și te face capabil să acționezi direct. În caz contrar, poți petrece ore întregi încercând să iei o decizie, cântărind la nesfârșit argumentele pro și contra, ceea ce poate fi foarte stresant.

 

Actionează fără să aştepţi momentul potrivit!

Oamenii doresc adesea să facă ceva „perfect” sau să aștepte „momentul potrivit” înainte de a începe. Numai că asta poate duce la amânări, întârzieri îndelungate sau chiar la renunţare, ceea ce provoacă stres și anxietate.

Gândește-te așa: începi ACUM și îmbunătățeşti pe parcurs. În cele din urmă, este vorba despre eliberare. Gândeşte-te fără teamă la greşeli, concentrează-te pe soluţii şi o să capeţi mai mult curaj pentru a încerca lucruri noi. Adaugă puțină distracție în orice faci și nu vei mai fi îngrijorat de rezultat.

 

Renunţă la critici

Ești deosebit de critic față de tine și de gafele pe care le faci? Ei bine, imaginează-ţi cum ar fi dacă ai avea un prieten care ar sublinia în mod constant tot ce este în neregulă cu tine și cu viața ta. Probabil că ai vrea să renunţi la relaţia respectivă, imediat.

Poate că este timpul să începi să îţi ierţi greșelile pe care le faci. Dacă te-ai simțit stânjenit într-o situație, nu te critica, pur și simplu constientizează momentul, apoi renunță la gândul negativ și redirecționează-ţi atenția la orice altceva.

 

Aşteaptă înainte de a te îngrijora

O altă strategie eficientă este să „aștepți să te îngrijorezi”. Dacă s-a întâmplat ceva și te simți obligat să-ți faci griji, nu face asta imediat.

Dacă procedezi în felul acesta, vei descoperi că nu vei percepe situația care a declanșat anxietatea inițială la fel de deranjantă ca pe cea resimţită după o perioadă. Gândurile noastre se distrug foarte rapid dacă nu le hrănim cu energie.

 

Găseşte un scop în viață ajutându-i pe alții

Cât de mult din timpul tău este petrecut gândindu-te la alţii? Dacă este foarte puțin sau deloc, atunci riști o sănătate mintală fragilă. Chiar dacă ai o situație financiară excelentă sau o carieră de invidiat, nu poţi fi cu adevărat fericit până când nu știi că altcineva are nevoie de tine și de dragostea ta.

Știind că ești important pentru alte persoane este mai ușor să suporți cele mai dificile momente. Să oferi ajutor altor oameni s-a dovedit a fi una dintre cele mai puternice metode pentru menţinerea sănătății mintale.

Chiar dacă aceștia nu știu ce faci sau ce ai făcut pentru ei, nu contează. Este suficient să știi tu. Și acest lucru te va face să îţi dai seama de unicitatea și importanța vieții tale.

Cum să îţi construieşti planul de dezvoltare personală

dsorin | Silva Ultramind | , , , , , , , , ,

Există modalităţi simple şi eficiente pentru a te organiza şi a fi la cârma vieţii tale.

Ce înseamnă dezvoltare personală pentru tine? Înseamnă să comunici mai bine cu partenerul de viaţă? Înseamnă să ai succes pe plan profesional? Poate înseamnă să-ți formezi obiceiuri alimentare sănătoase și să fii într-o formă fizică bună.

Indiferent ce presupune viziunea ta de dezvoltare personală, există o modalitate simplă și eficientă prin care îți poți atinge obiectivele.

Dezvoltarea personală și succesul înseamnă altceva pentru fiecare dintre noi, dar există câteva obiceiuri de bază pe care le poţi adopta în viața ta de zi cu zi.

Prin crearea unui plan de dezvoltare personală vei fi pregătit să depăşeşti orice obstacol din calea obiectivelor tale și să faci eforturile necesare pentru a deveni cea mai bună versiune a ta.

1. IDENTIFICĂ CE ÎŢI DOREŞTI CU ADEVĂRAT

Primul pas în elaborarea unui plan de dezvoltare personală este să stabilești ceea ce vrei cu adevărat.

Care sunt rezultatele pe care le dorești?

Vrei să fii promovat la locul de muncă? Încerci să-ţi consolidezi relaţia de cuplu? Vrei să te simți mai puternic și mai sănătos?

Odată ce ai un rezultat clar în minte, identifică motivația din spatele obiectivului tău. La prima vedere, poți crede că vrei pur și simplu să te simți mai bine cu tine.

La un nivel mai profund al înțelegerii, însă, motivația ta poate fi generată de o nevoie mai complexă.

Promovarea pe care o dorești te poate ajuta să oferi familiei tale o stabilitate financiară mai mare. Încrederea în relația de cuplu te poate ajuta să atingi echilibrul emoțional. Un stil de viață mai sănătos îți permite să dai înapoi comunității mai mult.

 

2. CAUTĂ ÎNDRUMAREA DE CARE AI NEVOIE

Un plan personal de evoluție are mai multe șanse să aibă rezultate dacă ești dispus să primești ajutor în crearea acestuia.

Apelează la cele mai bune cărți de dezvoltare personală sau găseşte un mentor care te poate îndruma. Dacă nu poți apela la un mentor, identifică o persoană pe care o admiri și lucrați împreună.

3. MĂSOARĂ-ŢI EVOLUŢIA

Găseşte o modalitate de a-ți urmări progresul. Documentează-ți evoluția ținând un jurnal sau discutând regulat cu prietenii sau familia despre rezultatele obţinute.

Astfel, deși odată cu trecerea timpului e posibil ca schimbările să fie mai puțin evidente decât la început, vei găsi inspirația necesară să mergi mai departe. Bucură-te de obiectivele atinse pe termen scurt, pe tot parcursul procesului de dezvoltare personală și nu te lăsa descurajat dacă mai întâmpini şi obstacole.

Toată lumea are puterea de a-și îmbunătăți viața. Indiferent dacă eşti în căutarea împlinirii în viața personală sau în cea profesională, primul pas este să decizi că ești gata să concepi un plan de dezvoltare personală.

Începe acum să faci schimbări pentru a obține rezultate în viitor.

 

Importanţa nutriţiei

dsorin | Nutritie | , , , , , , , , , ,

Faptul că avem o prezenţă fizică certă în această lume ne îndreptăţeşte să ne gândim foarte serios din ce suntem formaţi, cum putem să optimizăm construcţia noastră fizică, cum putem să influenţăm uzura evidentă a corpului nostru pe măsură ce trec anii, cum putem să creştem performanţele noastre.

Prin aceste întrebări a crescut interesul meu pentru nutriţie , pentru hrană.

Până în secolul XVIII , noţiunile despre hrană şi nutriţie  nu aveau nici un fundament fiziologic şi de abia din secolul XIX , prin progresul chimiei  s-a ajuns la o bază ştiinţifică a nutriţiei.

Actul alimentar este un act psihosocial  şi este influenţat major de obiceiurile regionale deprinse de obicei din familie, de interdicţiile religioase sau curentele filozofice.

Toate schimbările majore din ultimii 100 de ani şi în special din ultimii 30 de ani mi-au atras atenţia despre importanţa nutriţiei în funcţionarea noastră optimă, în condiţiile în care avem nevoie de performanţă fizică zilnic.

Noţiuni de flexibilitate metabolică, post intermitent, suplimentare calitativă, erau necunoscute în urma cu 30 de ani, motiv pentru care ultimele studii ştiinţifice au fost primite la început cu reticenţă.

Acum însă, prelungirea duratei de viaţă , intensitatea activităţii fizice şi intelectuale ne îndreaptă spre cunoaşterea şi modificarea modului în care ne hrănim .

Schimbarea compoziţiei alimentelor, mai precis scăderea calităţii lor, cele peste 30000 de substanţe noi apărute pe pământ în ultimii 100 de ani şi care se regăsesc în hrana noastră ne obligă să fim mult mai atenţi la ce mâncăm , cum mâncăm şi chiar şi când mâncăm.  Presiunile din marketing au ajuns să influenţeze dramatic cantitatea dar şi programul alimentaţiei noastre ducând la o creştere accelerată a bolilor cronice şi degenerative.

Lucrez cu un program integrat de autocontrol al greutăţii de peste 20 de ani cu rezultate foarte bune inclusiv în păstrarea nivelului energetic al pacientului.

Din experienţa ultimilor ani, pot spune că nutriţia este unul din domeniile în care noutăţile şi schimbările demonstrate ştiinţific apar cu o viteză de neimaginat în secolul trecut şi ne obligă la informare şi o adaptare continuă şi extrem de rapidă.

Introducere în Silva Ultramind

dsorin | Silva Ultramind | , , , , , ,

În 1944 Jose Silva a început cercetările de parapsihologie dintr-o dorinţă curată şi profundă, de a-şi ajuta copiii să-şi crească coeficientul de inteligenţă şi  să-şi dezvolte intuiţia.

Timp de peste 10 ani a lucrat , a experimentat doar cu copiii lui,  dupa care a adăugat în grupul de studiu şi alte persoane.

După 22 de ani de experimente , din 1966 a apărut primul curs de Control Mental , Metoda Silva.

De atunci Metoda Silva, metoda de autocontrol mental a fost şi este predată în peste 100 de ţări la peste 15 milioane de absolvenţi.

Cel mai important aspect care m-a atras de la început a fost reproductibilitatea metodei. Oricine poate să înveţe tehnicile de relaxare şi să le aplice după aceea, fără să aibă nevoie de instructor sau ajutor exterior.

Efectele asupra stării de bine, asupra memoriei ,concentrării sunt palpabile din primele zile după învăţarea tehnicilor şi bineînteles aplicarea lor.

Ca un efect secundar extrem de benefic , creşterea intuiţiei  apare aproape instantaneu. Ca şi cum te-ai conecta cu un sfătuitor atotştiutor,omniprezent, dispus să te ajute în orice moment.

Nu degeaba se spune că există o viaţă înainte şi una după începerea aplicării tehnicilor lui Jose Silva.

Studiile si experimentele efectuate de Silva au continuat şi în anii următori. Pe măsură ce cantitatea de informaţie creştea, Jose a realizat că prin intermediul câmpului morfic confirmat şi studiat şi de Rupert Sheldrake, că noţiunile predate sunt cunoscute la nivel intuitiv de un număr din ce în ce mai mare de oameni.

Din acest motiv a conceput un modul condensat de 2 zile în care a concentrat experienţele acumulate în anii anteriori  şi a adăugat ultimele experienţe. Din ’97 a început să împărtăşească sistemul Silvaultramind.

Eu personal am intrat în contact cu învăţăturile lui Jose Silva în anul 2000 şi din 2002 am început să predau cursul de bază.  Din 2016 sunt instructor acreditat Silvaultramind, curs pe care îl predau şi în prezent în toată ţara.

Dupa mai mult de 15 ani de experimentare şi utilizare a tehnicilor  imaginate de Jose Silva pot afirma că acest curs este unul dintre cele mai mari daruri făcute umanităţii şi beneficiile şi tehnicile lui ar trebui introduse în programa obligatorie de pregătire a copiilor noştri.

Îmbunătătirea stării de sănatate prin Terapia Bowen

dsorin | Terapia Bowen | , , , , , , , ,

Orice tehnică, abordare prin care organismul uman poate fi ajutat  este utilă şi merită folosită.

Una dintre cele mai interesante şi intrigante tehnici de ameliorare a stării de sănătate este Tehnica Bowen.

Concepută în anii 50 de Thomas Ambose Bowen (1916-1982) în Geelong, Australia, fără să aibă o pregătire medicală prealabilă.  Aplicarea mişcărilor specifice duce la ameliorarea multor afecţiuni acute sau cronice acţionând holistic şi activând mecanismele de autovindecare ale organismului.

Dacă  am face o comparaţie cu funcţionarea unui computer am spune că e un proces de defragmentare a Sistemului Nervos Vegetativ, terapeutul fiind doar un facilitator care intervine discret asupra organismului.

 

Din acest motiv este denumită uneori şi “terapie manuală homeopată”.

Terapia Bowen se concentrează pe restabilirea echilibrului sistemului nervos vegetativ, care e responsabil de controlul a peste 80% din funcţiile automate ale corpului. În mod obişnuit, Sistemul Nervos Vegetativ este în stare de alertă, predominând componenta simpatică de adaptare. Pentru vindecare e necesar să se treacă în modulul de funcţionare parasimpatic, de relaxare de reparare.

Este uimitor să vezi cât de repede şi profund se relaxează un organism prin simpla rulare a unor structuri musculo-tendinoase, sau prin exercitarea unor mici presiuni pe meridianele de acupunctură.

Rezultatul imediat al tehnicii este o stare somnolentă profundă; de multe ori pacientul adoarme în timpul şedinţei  de tratament şi se constată o creştere a mişcărilor peristaltice. O şedinţă de tratament durează de obicei între 15 şi 45 de minute  şi contribuie la startarea proceselor de autovindecare.

Tehnica nu necesită manipularea corpului pacientului, ci mai degrabă transmiterea unor semnale clare, într-o anumită ordine, către computerul interior central, care va porni mecanismul de autovindecare.

Bineînţeles că această tehnică este o tehnică complementară care se aplică în cadrul unui program terapeutic complex.

În marea majoritate a ţărilor din Comonwealth, Tehnica Bowen este recunoscută şi inclusă în protocoalele de vindecare ale multor afecţiuni medicale şi chirurgicale.

Hipnoză terapeutică

dsorin | Hipnoza | , , , , , ,

Să ajuţi oamenii prin rescrierea convingerilor proprii este probabil una dintre cele mai eficiente şi subtile în acelaşi timp, forme de ajutor specializat.

Există două forme de conştiinţă: conştientul interior şi conştientul exterior. Fiecare dintre ele are nevoi specifice şi când acestea devin antagonice, întotdeauna necesităţile conştientului interior domină.

În starea de transă indusă, care este o stare naturală a minţii, conştientul interior îşi suspendă judecata normală, îşi reduce concentrarea asupra unui flux de gânduri exterior şi devine extrem de receptiv la sugestii exterioare.

 

Creierul este dispus să sondeze experienţe din trecut şi astfel să conştientizeze cauza unui comportament nebenefic în acel moment pentru individ.

 

Conştientizarea fricii şi a efectelor ei asupra comportamentului  pacientului este prima etapă în elaborarea unui plan de rescriere şi apoi suprapunere peste cel vechi.

Impreună cu subiectul se construieşte un program nou comportamental şi de gândire care se suprapune peste cel vechi.

Când pacientul acceptă şi colaborează cu terapeutul, rezultatele pot să apară de la prima şedinţă. Utilitatea hipnozei este extreme de apreciată în tratarea dependenţelor  cum ar fi: fumatul, dependenţa de electronice, dependenţa de zahăr, dependenţa de jocuri etc.

Un alt domeniu, extrem de suculent al  hipnozei terapeutice este cel al dezvoltării personale.  Una din cele mai mari puteri a unui om este posibilitatea de a alege, în primul rând propriile gânduri, pe care le poate transforma în propriile programe benefice pentru scopurile conştient alese.

Prin regresie condusă poate afla cu uşurinţă care sunt barierele mentale şi comportamentale în acţiunile lui şi astfel le poate corecta din ce în ce mai eficient.

Construcţia unei stări corecte şi adecvate de încredere şi autoîncredere, aşa cum spune şi Maxwell Maltz în Psihocibernetică, stă la baza oricărui program de reconstrucţie personală.

Gândurile şi experienţele noastre trecute exercită o presiune uriaşă asupra comportamentului nostru, asupra personalităţii noastre şi bineînteles  asupra acţiunilor noastre.

Primul pas în reconstrucţia unui plan de viitor, diferit de cel întrevăzut, este tehnica conştientizării timpului prezent, exact cum subliniază şi Eckart Tolle în cartea Puterea prezentului.